Bine de citit – Amorul conjugal

Articol de razvanursuleanu, 18 septembrie 2024, 14:45

Alberto Moravia, biograful cititorului mascul, unul dintre puținii scriitori din această specie care reușește să înțeleagă câte ceva din crevasa care există între mintea unei femei și cea a unui bărbat.

Mai mult decât atât, italianul pare că deține câteva noțiuni inginerești despre materialele din care se poate construi peste acest hău o punte, ba chiar și un pod solid, dacă o astfel de intenție există.

Leda, personajul-EA, pentru care detalii sau emoții mărunte în aparență devin bureții care ar putea șterge complet tabla unui prezent confortabil dar anost, lăsând-o imaculată pentru cuvintele ce compun materia unei renașteri salvatoare.

Silvio, personajul-EL, pentru care femeia este necesar a fi integrată în mod matematic în ecuația vieții lui, trăind mare parte din zi cu ideea stupidă că rolul EI este doar acela de a-i completa lui existența, de cele mai multe ori atât de fadă și de plictisitoare…

Așadar, “Amorul conjugal” este o biografie a cititorului mascul, care se va recunoaște în anumite paragrafe sau, dacă gradul său de misoginie este ridicat, va descoperi că sunt capitole întregi ce îi sunt consacrate. Și nu cred că ar trebui să ne simțim lezați în orgoliu, noi, cei care credem că le știm pe toate.
Putem lua întregul roman ca pe un sfat prietenesc, așa, ca de la bărbat la bărbați, o recomandare de a nu confunda hobby-urile noastre cu pasiunile femeilor.

Iar hobby-urile pot fi și altele decât cel al lui Silvio, interminabila redactare a unui manuscris.
Pescuitul, filatelia, pariurile, berile și grătarele fără de sfârșit cu “băieții”, de fapt unul și același lucru, același pericol pentru fragilitatea punții, care mai devreme sau mai târziu se va rupe, provocând o cădere în spatele unei cortine pe care tot noi am tras-o.

Stimabili soți, citiți “Amorul conjugal” de Alberto Moravia, având în minte gândul că femeile, chiar și fără a fi citit vreun rând din acest roman, îl cunosc la perfecțiune.
Veți înțelege și voi, ba chiar foarte repede, cât de importante sunt acele puține lucruri ce pot face ca prăpastia să dispară, nemaifiind astfel nevoie de niciun pod.