VIDEO: Lectia suedeza de afaceri

Articol de , 26 mai 2016, 11:47

Si FMI si Comisia Europeana si Banca Mondiala si-au revizuit in crestere previziunile privind evolutia Produsului Intern Brut al Romaniei in acest an, pana la valori de plus 4,2%. Daca se va confirma, Romania va avea, probabil, ce mai dinamica economie din toata Uniunea Europeana.

Pentru 2017 si 2018 institutiile internationale prevad o incetinire relativa cresterii PIB-ului Romaniei, care va fi de mai putin de patru procente pe an.
In schimb, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) se declara mult mai optimista.

Ce spune Comisia Nationala de Prognoza?

In opinia CNP productia industriala ar urma sa creasca cu 4% in 2016, cu 5,5% in 2017, cu 5,7% in 2018 si cu 5,4% in 2019.

Exporturile ar urma sa sporeasca si ele cu 5,5 procente in acest an pentru a ajunge la plus 7,7 procente in 2019.

Agricultura ar urma sa faca un salt de plus 9 procente in 2016 fata de 2015, ceea ce nu ar fi deloc imposibil avand in vedere ca anul trecut a fost unul foarte prost pentru recolte.
In fine, la evolutia de ansamblu a PIB-ului, Comisia este in acord cu FMI-ul, si anume prevede in plus 4,2% in 2016

Dar, spre deosebire de FMI, Comisia de Prognoza sustine ca in anii urmatori trendul va fi ascendent, adica plus 4,3% in 2017, plus 4,5% in 2018 si va ajunge la plus 4,7% in 2019.

Ce parere au expertii?

Majoritatea opiniilor aparute in presa sunt ca dinamismul economic de anul acesta se va diminua in 2017 si 2018 din cauza ca nu vom mai avea o crestere a consumului atat de ridicata pentru ca se va disipa si efectul reducerii de TVA si efectul cresterilor de salarii.

Si Comisia de Prognoza crede ca rata de crestere a consumului va scadea in anii urmatori, dar sustine ca economia va fi impulsionata de investitii, care vor spori continuu, de exporturi si de constructii, care si ele vor creste continuu.

Analistii pesimisti au partea lor de dreptate cand spun ca nu poti sa mizezi pe o crestere continua in agricultura, pentru ca depinde de prea multi factori aleatori, si nici nu poti sa speri la o crestere de 4 procente a industriei in 2016 atunci cand in primele trei luni industria a avansat cu numai 0,6%.

Pe de alta parte, fostul ministru Ionel Blanculescu a declarat pentru Bucuresti FM ca previziunile Comisiei nu sunt exagerate, pentru ca Romania va intra pe o perioada de investitii guvernamentale si de crestere continua pana in 2019, cand tara noastra va detine presedintia rotativa a UE.

O cooperativa agricola din Suedia cumpara fabrica de paine Titan

Ziarul Fianciar, care publica stirea, spune ca nu a obtinut niciun comentariu despre aceasta tranzactie din partea companiilor implicate.

Fosta fabrica Titan apartine acum grupului Good Mills, care are 25 de mori in 7 tari, iar grupul respectiv este controlat de banca Raiffeisen.
Dar se pare ca intelegerea este deja semnata si parafata.

Tranzactia a fost posibila pentru ca respectiva cooperativa agricola, care se numeste Lantmannen, reuneste nu mai putin de 27.000 de fermieri suedezi, fermieri care sunt astfel actionarii unei companii care are afaceri globale in agricultura, in industria alimentara, in energie, in constructii de masini si in real estate.

In ce priveste industria alimentara, respectiva cooperativa isi comercializeaza produsele prin nu mai putin de 11 marci diferite.

Cooperativa care nu seamana cu „CAP”-urile

Lantmannen nu seamana cu nimic din ceea ce credem noi ca stim despre cooperativele agricole, dar este o lectie ca poate sa insemne o cooperativa in economia de piata in general si in Uniunea Europeana in special.

Adica este o companie in toata regula, condusa de un consiliu director format din 12 membri in fruntea caruia se afla un Presedinte Director General, si care a avut anul trecut o cifra de faceri de 3 miliarde 700 de milioane de euro.

9 directori sunt alesi de adunarea generala a actionarilor, iar restul de 3 directori sunt reprezentantii salariatilor. Iar salariatii sunt cam 10.000 in 20 de tari.

Ca sa recapitulam: 27.000 de fermieri suedezi s-au unit si rezultatul a fost o companie cu o cifra anuala de afaceri mai mare decat Petrom, sau decat Rompetrol, care sunt pe locurile doi si, respectiv, trei in TOP-ul celor mai mari companii din Romania.

Fermierii suedezi au ajuns afaceristi globali

Si nu au nicio ezitare sa tinteasca cele mai mari economii mondiale.

Lantmannen si-a trimis emisari in China, sa vada cum si-ar putea extinde afacerile acolo, iar chinezii i-au luat foarte in serios si acum vor sa cumpere ovaz si produse derivate din ovaz, de la fermierii suedezi.

Asta pentru ca respectiva cooperativa are propriile sale sectii de cercetare-dezvoltare, in care se creaza permanent noi variante de plante agricole. Este ca si cum o cooperativa agricola romaneasca ar achizitiona Institutul de la Fundulea ca sa-si mentina competitivitatea pe plan mondial.

Greu de imaginat, daca ne uitam la care este acum situatia fermierilor romani.

Dar lectia pe care trebuie sa o invatam noi, romanii, este ca o asemenea mega-afacere s-a nascut si creste intr-o tara in care agricultura, din motive de clima si de relief, nu reprezinta decat un procent mic din economie si nu ocupa decat in procent foarte mic din populatie.