Ce spun rezultatele PISA despre ce învață copii la școală
Începutul școlii a scos la suprafață, din nou, problemele unui sistem prea puțin interesat de rezolvarea acestora.
Articol de Monica Liche, 14 septembrie 2026, 16:46
Copiii s-au întors în bănci, dar ce reușesc, de fapt, să învețe în școală? Rezultatele PISA 2025 arată probleme serioase la citire,matematică și științe. În același timp, inteligența artificială a intrat deja în viața elevilor, iar la 15–16 ani doi din trei adolescenți români folosesc AI pentru texte școlare.Cum arată școala românească în 2026 ne spune Mihai Peticilă, jurnalist și fondator EduPedu, invitatul lui Răzvan Ursuleanu, În Comunitate.
Clase mai aglomerate și mai multă presiune pe profesori
Noul an școlar vine cu clase mai numeroase, iar Mihai Peticilă spune că acum se văd mai clar efectele măsurilor luate anterior în educație. Clase cu 29 de copii în ciclul primar și chiar 34 în alte niveluri de învățământ iar numărul mai mare de elevi înseamnă și o sarcină mai grea pentru profesori.
„Ăsta e primul an în care se văd cu adevărat efectele. (…)Sunt din ce în ce mai mulți copii. Avem clase cu 29 de copii la învățământul primar și, în gimnaziu, cu 34 de copii, am auzit de la părinți din mai multe județe. Lucru care înseamnă tot mai multă muncă pentru profesori. (…)E un pic mai multă liniște, dar toate modificările astea nu a demonstrat nimeni, dinspre zona guvernamentală, că vin și cu calitate.”
Orele remediale nu rezolvă problema
Mai multe ore nu înseamnă neapărat că un copil va înțelege mai bine. Mihai Peticilă pune sub semnul întrebării eficiența orelor remediale atunci când elevul lucrează suplimentar exact în aceeași formulă în care nu a reușit să înțeleagă materia la clasă.
„Copiii care stau cu același profesor care nu produce pentru ei învățare, care nu reușește să explice și să se facă înțeles, nu rezolvă nimic dacă stau mai multe ore cu același profesor. (…)Ministrul Educației a anunțat astăzi că va impune ore remediale pentru toți copiii cu medii sub șapte. Și atunci e și asta o discuție. De ce copilul la clasă nu pricepe, de-a lungul a cinci ore sau cât are cu profesorul respectiv, și de ce două ore în plus vor face diferența?”
Rezultatele PISA
Rezultatele PISA nu vorbesc doar despre elevi. Ele arată și cât de mult au ajuns reformele și schimbările din educație în sala de clasă. Anul acesta România a avut unul dintre cele mai slabe rezultate de când participă la aceste testări.
„Rezultatele astea arată că România acum a avut al doilea cel mai prost rezultat din 2006 încoace, de când participă la aceste testări. (…) România a reușit să se ducă din ce în ce mai jos. Asta arată că, dacă luăm PISA ca un barometru al politicilor publice din România, ele nu au efect. (…) Toate lucrurile astea arată că nu s-a întâmplat și ceva la clasă. Adică elevii nu au învățat ce să facă cu ceea ce învață.”
Copiii știu să citească. Problema apare când trebuie să înțeleagă ceea ce citesc
Când vorbim despre lectură există o diferență între a putea citi un text și a putea lucra cu informația din acel text, mai ales când este necesar să identifici o problemă, să separi un fapt de o opinie sau să găsești o soluție.
„La înțelegerea textului. Pentru că e foarte importantă înțelegerea textului. Noi știm să citim, cunoaștem literele, cunoaștem topica, cunoaștem frazarea, cunoaștem punctuația. Problema elevilor este că, atunci când li se dau niște lucruri de făcut pe textul respectiv, să găsească problema din text, să o definească și să înceapă să o rezolve, ei nu reușesc să facă lucrul ăsta. (…) În momentul în care se complică și îi întrebi dacă știu să facă diferența între ce e fapt și ce e opinie în textul respectiv, apar problemele.”
Peste 100 de milioane de euro pentru formarea profesorilor.
Ce ajunge la elev după toate programele de formare a profesorilor? Potrivit calculelor Edupedu prezentate în emisiune, aproximativ 114 milioane de euro din fonduri europene au fost direcționate în ultimii ani către astfel de programe. Efectul ar fi trebuit să poată fi observat deja.
„Avem o programă școlară extraordinară, avem un curriculum școlar foarte bun, apropiat de toate țările care au rezultate bune. Problema este aplicarea la clasă. (…) Sunt circa 114 milioane de euro băgate în formarea profesorilor ca să-i învețe să predea pe competențe. Ar fi trebuit să se vadă în testele PISA, care sunt un barometru al predării pe competențe, și nu se vede. (…) La final, nimeni nu s-a mai asigurat că la copii ajunge ceva. Adică în clasă e problema efectului: cu ce a rămas profesorul respectiv? A aplicat? A fost interesat?”
„Avem o programă școlară extraordinară, avem un curriculum școlar foarte bun, apropiat de toate țările care au rezultate bune. Problema este aplicarea la clasă. (…) Sunt circa 114 milioane de euro băgate în formarea profesorilor ca să-i învețe să predea pe competențe. Ar fi trebuit să se vadă în testele PISA, care sunt un barometru al predării pe competențe, și nu se vede. (…) La final, nimeni nu s-a mai asigurat că la copii ajunge ceva. Adică în clasă e problema efectului: cu ce a rămas profesorul respectiv? A aplicat? A fost interesat?”