Mașinile poluante vor avea acces restricționat în anumite zone din București?

În București, felul în care circulăm cu mașina s-ar putea schimba. Zonele cu emisii scăzute pot aduce reguli diferite pentru vehiculele poluante, de la plata unei taxe până la restricționarea accesului în anumite zone.

Articol de Monica Liche, 16 septembrie 2026, 16:51

Azi, În Comunitate, Răzvan Ursuleanu discută cu Grațian Mihăilescu, strateg în inovare urbană și fondator UrbanizeHub, despre zonele cu emisii scăzute, despre cum s-ar putea schimba Bucureștiul în următorii ani, dar și despre un nou proiect care vine îmbunătățească felul în care arată orașul nostru.

Zonele cu emisii scăzute ar putea schimba regulile pentru mașini în București

Bucureștiul va trebui să ia o decizie pe care alte orașe europene au luat-o deja: ce mașini mai pot intra în anumite zone și în ce condiții. Grațian Mihăilescu spune că România are încă de recuperat la acest capitol, deși Legea mobilității urbane a fost adoptată încă din 2023.

„Cred că e nevoie de ambiție și cred că va fi greu să se înfăptuiască aceste lucruri, având în vedere că în 2023 s-a votat Legea mobilității urbane, care prevedea același lucru pentru 13 orașe din România, inclusiv pentru București, și timp de doi ani nu s-a implementat nimic. (…) Există zone cu emisii reduse, unde au voie doar mașinile Euro 6 sau mașinile mai noi, și sunt cele cu emisii zero, unde n-au voie decât mașini electrice sau pietoni sau biciclete. Noi nu avem nimic în România deocamdată. (…) Acum să vedem ce se întâmplă în următorul an, pentru că este un an până intră în implementare.”

Zece piațete din Sectorul 2 ar putea fi redate comunității

Cum ar arăta o piațetă din București fără mașini parcate? Un prim test a fost făcut deja în Piața Ștefan cel Mare, unde circulația a fost închisă timp de trei zile. Ideea proiectului „Piațete Libere” este ca zece astfel de spații din Sectorul 2 să fie redate oamenilor.

„Am ales împreună cu administrația Sectorului 2 zece spații, piețe din Sectorul 2, care pot fi identificate ca spații pentru comunitate, astfel încât să nu mai fie blocate de mașini. (…) Am făcut un prim proiect în Piața Ștefan. Am închis pentru trei zile circulația, să vedem ce se întâmplă. (…) Copiii au venit cu bicicletele, tinerii au început să bată mingea și familiile stăteau pe lângă copii și vorbeau între ei. În felul ăsta am observat că oamenii știu ce să facă cu spațiul, atât timp cât spațiul este pus la dispoziție.”

Drum mai larg, mai multe mașini

Soluția pentru traficul din București nu este construirea continuă de drumuri mai largi și poduri, spune Grațian Mihăilescu. În opinia sa, alternativa trebuie să devină suficient de bună încât bucureșteanul să poată ajunge unde are nevoie și fără mașină: cu transportul public, bicicleta sau pur și simplu pe jos.

„Vin oameni la televizor și zic că trebuie să facem poduri, trebuie să lărgim șoseaua. Oameni buni, atât timp cât noi aducem mașini în oraș, orașul nu se deblochează. Orașul se blochează cu cât introducem mașina, cu cât facem drumul mai larg, cu cât facem poduri. Noi creăm infrastructură pentru a aduce mașina în oraș. (…) Trebuie să le dăm pietonilor șansa de a ajunge din punctul A în punctul B mai ușor, mai predictibil și cu mai multă calitate. Asta înseamnă investiții în transport public, autobuze electrice, tramvaie, linii de metrou, apoi infrastructură de micromobilitate.”

Este vorba de sănătatea noastră

Cuvinte precum sustenabilitate sau neutralitate climatică pot părea departe de viața de zi cu zi. Grațian Mihăilescu spune că discuția ar trebui adusă mult mai aproape de oameni: la aerul pe care îl respirăm și la cât de sigur putem merge prin oraș.

„Cred că problema e că nu comunicăm bine aceste probleme. Lumea vorbește de sustenabilitate, de neutralitate climatică, de reducerea amprentei de carbon. Nu, fraților, e vorba de sănătatea noastră. E vorba de aer curat, de siguranță. Despre asta e vorba. (…) A fost de vină felul în care proiectăm noi mobilitatea în oraș.”

Din zece piațete propuse, cel puțin cinci ar putea deveni proiecte ale Primăriei

Proiectul „Piațete Libere” nu se oprește la experimentul făcut deja în Piața Ștefan cel Mare. Grațian Mihăilescu spune că și-ar dori ca Primăria Sectorului 2 să preia cel puțin jumătate dintre cele zece spații propuse, iar pentru alte una sau două piațete să fie găsite finanțări private.

„Eu ce-mi doresc este ca Primăria să facă măcar jumătate din cele zece propuse de noi, să și le asume ca investiții tehnice, iar noi cred că vom încerca să atragem finanțări private de la companii și să transformăm măcar unul sau două spații prin bani privați.”

Piața Revoluției, pietonală pentru o săptămână

Și Piața Revoluției intră în discuția despre spațiile pe care Bucureștiul le-ar putea reda pietonilor. Grațian Mihăilescu a anunțat că zona va deveni pietonală timp de o săptămână, iar pe 24 septembrie este programată o dezbatere despre cum ar putea arăta în viitor.

„Pe 24 septembrie avem o masă rotundă organizată de Străzi pentru Oameni, în Grădina Revoluției. Piața Revoluției va deveni pentru o săptămână o zonă pietonală. (…) Va deveni un loc de dezbateri și un proiect-pilot pentru ce ar fi să facem Grădina Revoluției o întreagă piațetă. (…) Eu o să prezint conceptul de Piațete Libere, cei de la Străzi pentru Oameni vor povesti despre conceptul de Piața Revoluției pietonală și să vedem ce vor spune domnul primar Ciucu și domnul primar Hopincă.”