România are nevoie de un guvern cu puteri depline. Ce blochează negocierile politice

România încearcă de peste patru luni să găsească o formulă de guvernare care să obțină o majoritate în Parlament. Până acum, negocierile dintre partide și două desemnări de premier nu au dus la instalarea unui nou cabinet.

Articol de Monica Liche, 17 septembrie 2026, 17:01 / actualizat: 17 septembrie 2026, 18:27

România are de gestionat probleme bugetare, reforme și angajamente externe, iar scenariul alegerilor anticipate a intrat pentru prima dată explicit și în discursul președintelui Nicușor Dan. Discutăm despre necesitatea instalării unui guvern cu puteri depline și care sunt șansele ca acest lucru să se întâmple, cu Emanuel Cernat, analist politic, invitatul lui Răzvan Ursuleanu, În Comunitate.

135 de zile de criză politică. „Vorbim de o rană adâncă”

Patru luni și jumătate fără un guvern cu puteri depline nu înseamnă doar negocieri care se lungesc. Emanuel Cernat spune că una dintre pierderile greu de reparat este încrederea oamenilor în clasa politică, în timp ce partidele au rămas prinse în propriile dispute.

„Trebuie să ne uităm la efectele pe care aceste 135 de zile le au și cât timp va dura pentru a repara efectele acestei zone de incertitudine. Pot fi reparate? În timp, da. Orice rană cu timpul se cicatrizează. (…) Cred că mai degrabă vorbim de o rană adâncă, iar această rană a fost provocată încrederii pe care societatea românească o are în clasa politică în ansamblu. (…) Atenția a fost mai degrabă canalizată de către actorii politici pe zona răfuielilor personale, pe zona poziționării cât mai bune în cadrul acestei crize și acest sport național, din păcate, pe care îl avem noi: pasarea responsabilității.”

 „Orice variantă este mai bună decât nicio variantă” poate fi o capcană

După atâtea luni de blocaj, am putea fi tentați să credem că orice guvern ar fi bun. Emanuel Cernat atrage însă atenția că ieșirea din interimat nu rezolvă automat problema. Contează cine conduce, dar și dacă în spatele acelui premier există o majoritate care îi permite să guverneze.

„Ar fi foarte riscant să ajungem în acea etapă în care să spunem că orice variantă este mai bună decât nicio variantă. Pentru că problema de a avea un guvern nu este o soluție în sine. Trebuie să avem și un guvern care să fie funcțional, trebuie să avem și un guvern care să fie responsabil. (…) Cred că va conta foarte mult numele persoanei nominalizate, profilul persoanei nominalizate, dar și majoritatea pe care această persoană ar putea să o asigure.”

 Nota de plată a blocajului politic nu rămâne la partide

Discuțiile despre majorități, voturi și negocieri pot părea foarte departe de viața de zi cu zi. Numai că, spune Emanuel Cernat, un viitor guvern va avea de luat decizii dificile, iar dacă reformele sunt din nou blocate sau diluate, costurile ajung în cele din urmă la populație.

„Viitorul guvern, indiferent care va fi acesta, va fi obligat să ia niște măsuri dure, niște măsuri grele, greu de suportat din punct de vedere al populației și care nu pot să fie implementate fără o susținere politică. (…) Modificările majore ar putea să ne abată de la însăși esența acelei legi și ar risca să o dilueze atât de mult încât reformele acelea despre care se tot vorbește să nu mai poată să fie implementate. Iar costurile le vom plăti cu toții. Nu va fi vorba că va plăti doar un partid sau doar o parte a electoratului. Vom plăti cu toții aceste costuri.”

 Cine ne-ar putea penaliza economic pentru criza politică

Lipsa de predictibilitate, faptul că investitorii nu știu ce urmează și nici când această perioadă s-ar putea încheia mută costul crizei politice. Nu Uniunea Europeană este cea care ne penalizează, ci economia, prin reacția investitorilor la incertitudine.

„Economic nu ne va penaliza Uniunea Europeană. Economic ne vor penaliza economia în sine. Ne vor penaliza investitorii străini. (…) Dacă este să vorbești cu mediul de afaceri, pe primul loc, atunci când vine vorba de așteptările pe care le au de la clasa politică, de la guvern, de la autoritățile statului, se va regăsi aceeași solicitare: nevoia de predictibilitate. Această nevoie de predictibilitate, din păcate, astăzi suntem în situația de a nu o putea oferi și, mai mult decât atât, nu putem oferi nici măcar o perspectivă de timp în care această predictibilitate să devină o regulă.”

 Alegerile anticipate și „arma” aflată la dispoziția președintelui

Alegerile anticipate nu apar automat dacă negocierile pentru un nou guvern eșuează. Emanuel Cernat explică faptul că decizia ajunge, după îndeplinirea condițiilor constituționale, la președintele României. Acesta poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă.

„Constituția îi dă acest atribut suprem președintelui României și de aceea spuneam de o armă foarte importantă în arsenalul președintelui. Singura persoană care poate genera alegeri anticipate, conform Constituției, este președintele României, prin dizolvarea Parlamentului. (…) Dacă un candidat nu obține votul de învestire, se va considera a doua nominalizare eșuată și, din acel moment, președintele României are libertatea, are dreptul, nu și obligația, de a dizolva Parlamentul.”