ŞIRNEA – un loc unde timpul pare că se opreşte în loc!

Articol de Sabina Lapadatescu, 29 iunie 2015, 11:56

Se apropie concediile pentru cei mai mulţi dintre noi, iar ofertele sunt pe măsură.
Dacă ai ales să rămâi în ţară trebuie să ştii că ai extrem de multe locuri minunate de văzut.

O variantă este culoarul Rucăr Bran, iar dacă ajungi acolo trebuie să mergi şi pe la Şirnea, asta pentru că localnicii au iniţiat turismul rural românesc, etalându–şi frumuseţea casei, dar şi a sufletului, într–o zonă unde timpul parcă s–a oprit în loc.

Aceleaşi case din străbuni primesc azi, ca şi ieri, turiştii îndrăgostiţi de natură şi frumos.
Odată ce treci pragul acestei localităţi, intri într–un cadru feeric, demn de a fi primul sat turistic românesc, declarat în anul 1968.

Potrivit profesorului Radu Frunteş – fiul omului care a pus bazele acestui sat turistic – primii turişti care au vizitat aceste meleaguri au fost bucureştenii:

Măsurarea laptelui este o tradiţie la Şirnea, după cum ne-a declarat profesorul Radu Frunteş.
După numeroase activităţi cu specific pastoral, precum construirea stânelor, înţărcatul mieilor şi tunsul oilor, urmează măsurarea laptelui în vederea stabilirii cantităţii de brânză care se cuvine fiecărui proprietar de animale, toamna, la spargerea stânei.

De aproximativ 40 de ani, obiceiul a fost reconstituit în satul turistic Şirnea, după o lungă perioadă în care acesta era practicat doar într–un cadru restrâns.

“Măsura laptelui” începe cu mulsul animalelor şi măsurarea laptelui.
Se organizează şi un spectacol folcloric, cu invitaţi de seamă, iar acest eveniment se realizează cu sprijinul Primăriei Şirnea şi al Consiliului Judeţean, dar mai ales prin bunavoinţa sătenilor, care vor să–şi păstreze tradiţiile.

Profesorul Radu Frunteş este sufletul comunităţii din Şirnea şi cel care reînvie în fiecare an acest obicei.
Ca fiu al satului, Radu Frunteş a înfiinţat un muzeu în memoria tatălui său, Nicolae Frunteş, în care pot fi văzute obiecte folosite de localnici în gospodarie, unelte agricole, icoane şi mobilierul din casele vechi ale sirnenilor. În acest an, de Focul lui Sumedru, invitaţii au vizitat muzeul, au avut ocazia să vadă cum se pregăteşte oaia la ceaun, să guste mâncarea tradiţională, să asiste la ritualul de aprindere a focului şi să joace cu localnicii la hora din jurul focului.

Situat la 44 de km de Braşov şi la 47 km de Câmpulung, pe DN 73, în satul Şirnea se ajunge pe un drum de ţară nemodernizat.
Cu toate acestea este practicabil în orice anotimp.

Satul, veche aşezare de pastori, oferă o deschidere magnifică spre masivii Piatra Craiului şi Bucegi, de aici pornind şi un traseu spre creasta Pietrei Craiului.

Traseul a fost marcat în perioada socialistă de echipele de pionieri din cadrul acţiunii “Asaltul Carpaţilor”, cu intenţia de a face din frumoasa aşezare brăneană o bază de plecare spre obiectivele turistice de pe versantul estic al Pietrei Craiului.

Traseul lasă în urmă centrul localităţii, îndreptându–se spre capătul de sus (nord) al satului, pe o uliţă care străbate longitudinal aşezarea axată pe firul superior al Sbârcioaiei, Valea Rogoazei, restul caselor fiind risipite pe versanţi.

Din capătul de sus al satului, traseul foloseşte drumul de ţară, bolovănos, care urcă la Curmătura Groapelor, 1.396 metri altitudine, larga înşeuare pe linia înaltă a Muntelui Piatra Galbenă, la hotarul cu Muntele Coja, alcătuind astfel continuarea culmii Carpaţilor Meridionali, în cuprinsul celei mai coborâte zone a acestora, dinspre Şaua Vladuşca, La Table şi Pasul Giuvala. În Curmătura Groapelor vom întâlni, venind dinspre sud, de pe Muntele Piatra Galbenă, marcajul cruce albastră, pornit din Dâmbovicioara.

Traseul care a urcat dinpre Şirnea coboară, laolaltă cu cel de pe Piatra Galbenă, din Curmătura Groapelor, către Valea Seacă a Pietrelor, urmărind drumul forestier până când acesta face joncţiunea cu un altul la fel, aflat pe Valea Seacă a Pietrelor, care îşi are începutul la Cabana Brustureţ, fiind o continuare a unui traseu rutier din Piatra Craiului.
Iarna, pe aceste pante libere, se poate schia.
Cu toate că nu exista pârtii amenajate, dealurile zonei sunt excelente pentru acest sport.

Pe de altă parte, numeroasele vile şi pensiuni pot oferi cazare, masă şi agreement, iar preţurile variază în funcţie de condiţii.
Cu toate acestea, sunt mult mai mici faţă de alte locuri, precum Valea Prahovei sau Poiana Braşov.
Un concediu în zona, fie şi de numai câteva zile, sigur îţi va aduce multă satisfacţie şi linişte.
Calmul acestor locuri este impresionant şi vei dori mereu să te întorci aici.

FOTO & TEXT & AUDIO: Andreea Erhan