Sistemul de sănătate. Ce schimbări urmează?

Ministrul Sănătății a sunat personal la spitale pentru programări.

Cât de greu este să obții o programare la un medic specialist într-un spital public? Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a vrut să afle direct, așa că a sunat și a încercat să facă programări în mai multe spitale din țară, prezentându-se sub un alt nume. Rezultatele au fost foarte diferite, de la programări disponibile în câteva zile până la imposibilitatea de a găsi un loc. În București, situația de la Spitalul Colentina a dus la trimiterea Corpului de Control.

„Am început de ieri acest demers, am primit multe sesizări de la pacienți, cum că este greu, foarte greu, către imposibil să se programeze în ambulatoriul de specialitate, în spitalele publice, în special. (…) Și ieri am vrut să văd cum arată situația și am sunat la câteva spitale din țară. Am spus că mă numesc Mihai Popescu și că vreau să fac o programare pentru bunica mea la neurologie. (…) La Constanța, centrală telefonică modernă, în care ți se spune cât timp mai ai până te preia un operator. M-a preluat operatorul și mi-a găsit un loc liber în două zile pentru specialitatea pe care am dorit-o. (…)La Colentina am cerut și pentru cardiologie, și pentru neurologie, cu apeluri separate. Am vrut să văd dacă mi se dă același răspuns și răspunsul a fost identic. Nici nu am apucat să termin întrebarea și mi-au spus că nu este loc. Motiv pentru care am trimis Corpul de Control în această dimineață la Spitalul Colentina, unde vreau să verificăm, pe ultimele trei luni de zile, numărul de programări înregistrate în sistem, pontajul personalului medical, dar și numărul de decontări realizate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. (…) Acest control, cu această metodologie, se va extinde la nivel național începând de săptămâna viitoare.”

Două centre pentru marii arși ar putea primi primii pacienți la începutul anului 2027

La 11 ani de la tragedia din Colectiv, România încă încearcă să rezolve una dintre cele mai grave probleme ale sistemului sanitar, tratarea pacienților cu arsuri severe. Ministrul Sănătății spune că noile centre de la Timișoara și Târgu Mureș sunt aproape de momentul în care vor putea primi pacienți. Până atunci, transferul în străinătate rămâne soluția pentru cazurile care depășesc capacitatea actuală de tratament.

„Am pornit construcția pentru cele trei centre de arși grav din România. Cel de la Timișoara și Târgu Mureș pentru adulți, respectiv cel de la Grigore Alexandrescu pentru copii. Cel de la Timișoara și Târgu Mureș, construcția este finalizată exterior-interior. Echipamentele funcționale, adică vorbesc aici de sistemele de gaze medicale, de climatizare, de purificare a aerului, sunt deja instalate și acum se află în testare funcțională. Și urmează, în perioada imediat următoare, dotarea cu echipamente medicale. (…) Eu estimez că, undeva la începutul anului viitor, putem primi primii pacienți cu arsuri grave în aceste două noi centre de arși. (…) Când vine vorba de pacienți atât de critici, orgoliile nu au ce căuta la masă. Pe mine, ca ministru al Sănătății, nu mă ajută cu nimic să spun că țin un pacient, cu peste 60% arsuri din suprafața corporală, în România. Ca să ce? Pentru că unitățile funcționale de arși grav nu au capacitatea, nu pentru că medicii n-ar avea capacitatea. Infrastructura nu permite tratarea unui astfel de pacient. (…) Am modificat și legislația și am spus foarte clar: tot ce este sub 30% rămâne în România, pentru că poate fi tratat, tot ce este peste 30% se transferă în Europa. (…) Până când aceste spitale sunt operaționale, eu nu vreau să pun în pericol pe nimeni.”

Medicamentele care lipsesc din farmacii ar putea fi găsite printr-o platformă online

Pentru mulți pacienți, căutarea unui medicament înseamnă drumuri din farmacie în farmacie, telefoane și multă nesiguranță. Ministrul Sănătății a vorbit despre dificultățile apărute în aprovizionarea cu anumite antidepresive, dar și despre o posibilă soluție: o platformă online prin care oamenii să poată verifica unde pot găsi medicamentul de care au nevoie.

„Într-adevăr, pentru zona de medicamente din această sferă, antidepresive pentru pacienții cu afecțiuni psihologice, psihiatrice, există câteva discontinuități. Este una importantă, dată de producător, din păcate. Producătorul din Ungaria are o problemă de producție pentru un anumit preparat farmaceutic și există o discontinuitate la nivel regional, deci nu doar în România. Acum identificăm alte surse, alți producători din alte zone internaționale, tocmai pentru a putea reduce acest efect. Am verificat stocurile pentru anumite antidepresive care mi-au fost comunicate că nu se găsesc în farmacii. În stocuri există, în depozite există, farmaciile le pot comanda de acolo, doar că distribuția în farmacii nu este una uniformă. Și atunci, sigur, pacientul merge într-o farmacie, nu-l găsește și senzația este că nu se mai găsește medicamentul.”

Aproximativ 54 de medicamente noi ar putea intra pe lista de compensate până la sfârșitul anului

Pacienții români așteaptă uneori ani pentru a avea acces la tratamente, care sunt deja disponibile în alte țări europene. Ministrul Sănătății spune că pregătește o nouă actualizare a listei medicamentelor compensate, cu aproximativ 54 de produse noi, multe dintre ele destinate pacienților oncologici. În paralel, ministerul lucrează la modificarea procedurilor care întârzie accesul la terapiile inovatoare.

„În mandatul trecut, în doar 10 luni, am reușit să actualizăm lista de medicamente compensate de două ori. Au fost introduse peste 80 de medicamente, plus extinderi de medicamente, în total undeva la 103 modificări în listă, dintre care, foarte multe inovative pentru oncologie și pacienți cu boli rare. De când am plecat, din aprilie și până în momentul de față, nu s-a mai făcut nicio actualizare a listei. Am cerut echipei mele să continuăm acest proces și am câteva date preliminare. Estimez ca până la finalul lunii decembrie, să mai actualizăm lista o dată și să introducem undeva la 54 de medicamente noi în listă, dintre care peste jumătate inovative, dintre care peste jumătate pentru oncologie.”

 Gărzile medicilor sunt plătite la nivelul anului 2018

Gărzile în spitale înseamnă nopți de muncă, responsabilitate și, de multe ori, epuizare. Cu toate acestea, plata lor se face încă la nivelul anului 2018, spune ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete își propune actualizarea tarifelor și introducerea plății gărzilor efectuate de medicii rezidenți, indiferent de anul de pregătire.

„Până la noua lege a salarizării, eu îmi doresc, și unul dintre obiectivele mele și din acest mandat, să creștem tarifele pentru plata gărzilor și să le aducem la anul 2026. (…) Noi plătim, în momentul de față, gărzile la valoarea anului 2018. Ori nu este firesc, nu este normal, e o mare inechitate. De aici apar toate problemele pe care le știm: linii de gardă lipsă, imposibilitatea de a avea continuitate în liniile de gardă. Și atunci am decis,  am vorbit și cu premierul României și cu ministrul Finanțelor,  suntem în dialog pe acest subiect, să introducem plata gărzilor la nivelul anului 2026. Asta e și pentru că țin foarte mult la tânăra generație și la medicii rezidenți care, în momentul de față, nu sunt plătiți deloc pentru gărzile pe care le fac în spitale. Și nu fac puține, fac de la trei, patru, cinci în sus. Sigur, e și un act educațional, dar e și o muncă pe care o desfășoară alături de medicii specialiști și primari. Nopțile în spital nu sunt ușoare și îmi doresc să introducem și plata gărzilor pentru rezidenți, indiferent de anul de studiu.”

Criza financiară din sănătate

După o vară în care spitalele și unitățile de primiri urgențe s-au confruntat cu probleme financiare serioase, ministrul Sănătății susține că situația a început să se stabilizeze. Alexandru Rogobete a explicat ce sume au fost direcționate către zonele critice ale sistemului și ce probleme de finanțare mai trebuie rezolvate.

„E adevărat că, în această vară, sistemul de sănătate a traversat, aș putea spune, cea mai mare criză financiară din ultimii 10 ani. Au mai existat, este adevărat, întreruperi, discontinuități, blocaje punctuale în anumite spitale, pentru că erau blocate licitațiile sau pentru că erau probleme administrative. Dar o problemă la nivel național, în care toate UPU-urile să fie sub presiune financiară, în care secțiile de anestezie-terapie intensivă să fie sub presiune financiară, n-am mai avut de foarte mulți ani. În a doua zi după ce am preluat mandatul de ministru, am relocat de la anumite investiții, fără a le pune în pericol, sume de bani, 150 de milioane, către unitățile de primiri urgențe. Și această relocare financiară a scăzut brusc presiunea de pe cele mai critice zone din sistemul de sănătate. Acum, la rectificarea bugetară, zilele trecute, am mai suplimentat încă o dată toate componentele critice din sistemul de sănătate, de la ATI, AVC, infarct, UPU și programele naționale gestionate de minister și de Casă. (…) Aceste 1,2 miliarde suplimentate acum ne ajung până la finalul anului, cu tot cu stocurile pentru prima parte a lunii ianuarie. La Casa Națională de Asigurări de Sănătate mai sunt necesare undeva la 4,5 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale.”