Alegerile din SUA. Ce urmează pentru Europa?

Alegerile pentru Congresul SUA pot schimba echilibrul politic

Articol de Monica Liche, 4 noiembrie 2026, 16:23

Americanii votează pentru un nou Congres, iar rezultatele pot influența politica administrației Trump, relațiile cu Europa și deciziile privind securitatea internațională. Ce urmează pentru NATO și Ucraina? Ce se întâmplă cu prezența militară americană în România și cu securitatea Mării Negre? Aflăm, azi, de la  Ștefan Ciochinaru, doctor în drept internațional, profesor de științe politice și jurnalist, invitatul Ioanei Brușten, În Comunitate.

Alegerile din SUA, un vot împotriva lui Donald Trump. Ce i-au reproșat americanii

Rezultatul alegerilor pentru Congresul american ar putea schimba semnificativ ultimii doi ani ai mandatului lui Donald Trump. Invitat În Comunitate, analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru a explicat că votul americanilor a fost influențat în primul rând de problemele economice și de efectele războiului din Iran asupra vieții de zi cu zi. În opinia sa, rezultatul reprezintă o respingere a politicilor președintelui american.

„O schimbă nu doar agenda lui Trump, schimbă America și inevitabil schimbă lumea. Înfrângerile suferite azi-noapte de republicani, sau, de fapt, să reformulez, de republicanii susținuți de Trump, au marcat una dintre cele mai categorice respingeri ale unui președinte din istoria modernă. Practic, poziția politică a lui Donald Trump s-a prăbușit. (…) Trump intră practic în ceea ce americanii numesc era de «rață șchioapă». Adică va petrece ultimii doi ani din mandat cu un Congres de culoare politică opusă și fără posibilitatea de a trece prin Congres legile pe care le dorește. (…) Practic, în întreaga Americă, alegătorii acuză prețurile ridicate de la combustibil, inflația și războiul din Iran ca fiind cele mai importante probleme cu care se confruntă în viața lor de americani obișnuiți. (…)Votul a fost împotriva lui Donald Trump.”

Democrații au câștigat Congresul

Victoria democraților în alegerile pentru Congres nu înseamnă automat că Partidul Democrat a devenit mai popular. Ștefan Ciochinaru atrage atenția că mulți americani au votat pentru a sancționa administrația Trump, iar democrații riscă să interpreteze greșit rezultatul dacă nu își rezolvă propriile probleme de credibilitate.

„Trump e imprevizibil și această poziție a lui, decentă, poate să se schimbe în orice clipă. În orice caz, revenind acum la câștigători, la democrați, ei trebuie să evite o așa-numită capcană a victoriei. Au câștigat Camera Reprezentanților și Senatul pe mâna adversarului. Dar atenție! În rândul alegătorilor, Partidul Republican are în continuare o imagine mai bună decât Partidul Democrat. Ceea ce ne arată că n-a câștigat Partidul Democrat. A pierdut Donald Trump. (…) Democrații nu trebuie să supraestimeze aceste rezultate de la midterm și să uite de problema foarte serioasă de credibilitate pe care o au și cu care se vor confrunta la alegerile de peste doi ani.”

Ce se schimbă pentru Ucraina după alegerile americane.

Schimbarea raportului de forțe din Congresul american ridică întrebări importante și pentru războiul din Ucraina. Ștefan Ciochinaru consideră că Donald Trump ar putea avea mai puțină libertate în negocierile cu Rusia și în presiunile exercitate asupra Kievului. Analistul spune că Europa trebuie să participe la orice discuție privind încheierea războiului, pentru că miza depășește granițele Ucrainei.

„Întrebarea probabil fundamentală, și aș zice chiar mai importantă decât celelalte, este dacă Donald Trump va mai putea să exercite presiunea asupra Ucrainei pentru capitulare în fața Rusiei. Pentru că, să fim sinceri, despre asta era vorba. (…) E de văzut dacă Trump își va mai putea permite să exercite astfel de presiuni asupra Ucrainei, de a capitula în fața Rusiei, de a ceda din resursele țării către diverși investitori americani. (…) Nu imediat, pentru că Moscova va aștepta să vadă ce se întâmplă în continuare și cum se poziționează Congresul în politica externă. (…) Părerea mea este că Putin e disperat în acest moment. (…) Va fi nevoit să accepte discuții cu Europa, pe care până acum a ignorat-o, pentru că nu se poate face pace cu Ucraina fără Europa la masa tratativelor. Europa deja de doi ani de zile a înlocuit Statele Unite ca principal furnizor de securitate pentru Ucraina. Europa nu poate să lipsească de acolo, cu atât mai mult cu cât noi am spus de foarte multe ori că războiul din Ucraina nu este despre Ucraina. Războiul din Ucraina este despre Europa.”

Trupele americane din România

Vizita în România a unui oficial de rang înalt de la Pentagon are loc într-un moment în care politica americană ar putea intra într-o nouă etapă. Ce înseamnă acest lucru pentru militarii americani aflați în România și pentru securitatea flancului estic al NATO? Ștefan Ciochinaru consideră că eventualele schimbări nu vor apărea imediat, dar că noul raport de forțe din Congres ar putea limita deciziile administrației Trump.

„Ceea ce se întâmplă cu această vizită în România este o vizită de informare, de calibrare a situației trupelor americane din România într-un context mai larg, și anume în contextul european și, înăuntrul acestuia, în contextul cordonului de securitate estic și al sprijinului pentru Ucraina. Eu cred că primele schimbări de atitudine și de politică le vom vedea undeva spre primăvară. (…) Dar întrebările rămân, întrebările esențiale rămân. Va mai încerca Donald Trump, după ceea ce s-a întâmplat, după ce a pierdut Congresul, să retragă trupe din Europa? Și vă aduc aminte că există o hotărâre a Congresului, iar când spun hotărârea Congresului, asta înseamnă lege, care interzice Pentagonului să aibă un număr mai mic de 70.000 de militari în Europa. Și atunci, bun, îi retragi. Dar de unde îi retragi? Câți retragi? Și, mai degrabă, cum îi plimbi? (…) Sub 70.000 nu poți să scazi, pentru că încalci legea.”

Securitatea Mării Negre, o miză directă pentru România.

Incidentele din Marea Neagră și amenințările la adresa transportului maritim ridică noi întrebări privind securitatea regiunii. Pentru România, miza este importantă atât din punct de vedere militar, cât și economic. Ștefan Ciochinaru a explicat de ce baza Mihail Kogălniceanu, Portul Constanța și libertatea navigației în Marea Neagră trebuie să rămână priorități în relația cu Statele Unite.

„Cum va acționa sau nu Washingtonul pentru garantarea traficului internațional maritim în Marea Neagră? Pentru că despre asta este vorba. Tot ceea ce face Rusia este să creeze un climat de insecuritate în Marea Neagră pentru a bloca, pe de o parte, exportul de produse ucrainene către piața mondială și, pe de altă parte, pentru a bloca importul de piese și de materiale necesare efortului de război ucrainean. Și aceasta este o întrebare foarte importantă în contextul vizitei (…) numărului doi de la Pentagon, în care partea română subliniază cât de importantă este baza de la Kogălniceanu, cât de important este Portul Constanța și cât de importantă este zona Mării Negre pentru pacea și stabilitatea continentală și internațională.”

Cel mai mare risc pentru Europa

Victoria democraților în alegerile americane nu înseamnă că Europa poate renunța la propriile planuri de securitate și apărare. Dimpotrivă, Ștefan Ciochinaru avertizează că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze poziția într-o lume în care marile puteri își urmăresc propriile interese. În opinia sa, o Europă mai unită ar putea avea o influență mult mai mare în deciziile internaționale.

„Cred că, în contextul care a început în noaptea aceasta, cel mai mare pericol pentru Europa ar fi să se culce pe o ureche, cum spune românul. Să creadă că, odată cu victoria democraților în Congresul american, momentele grele au trecut. Gata. America nu va mai fi o adversară a Europei și putem să ne relaxăm. Nici vorbă de așa ceva. Europa este eșichierul de joc, de luptă, de bătălie, de confruntare între Rusia, America și China. Din motive diferite. China pentru piață, America lui Trump pentru ideologie și pentru supremație globală, Rusia pentru a rămâne un jucător global semnificativ și pentru că toți trei ar vedea într-o Europă unită un pericol mare. (…) Europa e liberă să fie o putere economică, să fie teren de vânătoare pentru toată lumea. Dar dacă Europa face următorul pas către integrare și devine o Europă federală, Statele Unite ale Europei, sigur, nu cu numele ăsta, se va numi tot Uniunea Europeană, dar va fi federală, în momentul acela nu mai stai de vorbă cu 27 de interlocutori. Nu mai negociezi separat cu 27 de capitale. În momentul acela stai la masă cu unul care are aceeași putere ca și tine.”