O ecuaţie care poate să prezică “fericirea de moment”, elaborată de cercetători

Articol de , 6 august 2014, 09:52

O ecuaţie care poate să prezică “fericirea de moment” a fost elaborată de cercetătorii în matematică de la University College din Londra.

Se ştie de multă vreme că fericirea depinde de multe circumstanţe şi de mulţi factori din viaţa de zi cu zi. Cercetătorii britanici au iniţiat un studiu cu scopul de a elabora o ecuaţie care poate să prezică fericirea de moment.

Ei au descoperit că participanţii la studiul lor erau cel mai fericiţi atunci când se descurcau mai bine decât se aşteptau, în timpul unor sarcini din categoria “risc-recompensă”.

Imagistica cerebrală a dezvăluit, totodată, că scorurile ridicate obţinute la testele ce vizează cuantificarea nivelului de fericire sunt corelate cu zonele cerebrale asociate cu starea de bună , informează bbc.co.uk.

Cercetătorii britanici, al căror studiu a fost publicat în PLOS Journal, spun că această ecuaţie ar putea fi folosită pentru monitorizarea pe scară largă a tulburărilor de dispoziţie şi a nivelului de fericire în rândul populaţiei.

“Putem să analizăm decizii şi rezultate din trecut şi să prezicem cu exactitate cât de fericiţi veţi spune că sunteţi în orice moment din viitor”, a declarat profesorul Robb Rutlege de la University College London, coordonatorul studiului.

“Creierul încearcă să îşi dea seama ce trebuie să faceţi pentru a primi recompensa, aşadar toate deciziile, aşteptările şi rezultatele obţinute reprezintă informaţii pe care el le foloseşte pentru a se asigura că veţi lua decizii bune în viitor.

Toate aşteptările recente se combină cu recompensele primite pentru a determina nivelul vostru actual de fericire”, a explicat cercetătorul britanic.

De exemplu, oamenii merg la restaurant şi, dacă au aşteptări mici, acest fapt poate să le îmbunătăţească experienţa culinară, făcându-i să spună că preparatele care le sunt servite sunt mai bune decât se aşteptau.

În sens invers, dacă aşteptările sunt mari, ele pot să sporească nivelul de fericire chiar înainte de începerea mesei, datorită anticipării evenimentului.

Pentru a crea acest model matematic, savanţii britanici au analizat rezultatele prezentate de 26 de persoane care au participat la un experiment în cadrul căruia, prin teste repetate, alegeau între recompense financiare sigure şi altele care erau riscante.

După fiecare două-trei teste, ei erau invitaţi să îşi raporteze nivelul de fericire.

Creierele participanţilor erau monitorizate cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI).

Activitatea cerebrală înregistrată în două zone ale creierului a fost asociată pozitiv cu nivelurile ridicate de fericire.

Cele două zone cerebrale sunt striatum ventral – sursa principală de neuroni dopaminergici – şi cortexul insular, o regiune cerebrală importantă pentru declanşarea multor emoţii, inclusiv a fericirii.

Striatumul ventral a fost asociat cu schimbările nivelului de fericire, iar cortexul insular cu apariţia senzaţiei de fericire în general.