1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar

Articol de arionmihaela, 4 noiembrie 2026, 10:58

1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar, transmite Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

În România, cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică.

Potrivit estimărilor Sistemului european de informaţii privind cancerul (ECIS) în 2024 au fost înregistrate aproximativ 12.407 cazuri noi de cancer pulmonar şi 10.486 de decese.

Cancerul pulmonar afectează disproporţionat bărbaţii: 3 din 4 cazuri noi sunt diagnosticate în rândul acestora.

Aproape 1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar

Dincolo de aceste cifre, pentru fiecare pacient, diagnosticul marchează începutul unui traseu complex în care timpul, coordonarea şi accesul la informaţie pot conta la fel de mult ca şi disponibilitatea serviciilor medicale.

Boala ucide mai mulţi români decât cancerul colorectal şi cancerul de sân la un loc.

Una dintre principalele probleme este diagnosticarea în stadii avansate (stadiile III-IV), unde ratele de supravieţuire la 5 ani scad dramatic comparativ cu stadiile incipiente (stadiul I), de la 65% la 5%.

De aceea, provocarea nu este doar existenţa investigaţiilor şi tratamentelor, ci capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit, în locul potrivit şi la momentul potrivit.

De la simptome la tratament: fiecare etapă contează

Cancerul pulmonar poate evolua fără manifestări evidente sau cu simptome nespecifice: tuse persistentă, dificultăţi de respiraţie, durere toracică ori scădere inexplicabilă în greutate.

Evaluarea medicală promptă este importantă, inclusiv pentru persoanele care nu fumează.

Medicul de familie are un rol esenţial în identificarea semnelor de alarmă şi orientarea pacientului către investigaţii şi specialişti.

Pentru a-şi înţelege mai bine riscul de cancer pulmonar, românii pot accesa şi platforma grijadeplamani.ro, unde au la dispoziţie un test gratuit de evaluare a riscului şi informaţii utile despre paşii de urmat.

Conform Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), inclusiv persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea şi confirmarea unei suspiciuni oncologice, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Atunci când există o suspiciune oncologică, biletele de trimitere pot fi marcate cu iniţialele ‘SO’, permiţând accesul la servicii necesare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.
Pentru diagnostic, evaluarea stării de sănătate şi a evaluării stadiului bolii, CNAS indică un interval recomandat de 28 de zile calendaristice

Însă existenţa unui serviciu sau a dreptului la decontarea acestuia nu înseamnă automat că pacientul ştie unde trebuie să meargă, în ce ordine, cu ce documente şi către cine să se îndrepte pentru următoarea etapă.

Cine îl ajută pe pacient să parcurgă traseul?

Între consultaţii, imagistică, biopsie, testare moleculară, evaluarea echipei multidisciplinare şi iniţierea tratamentului, pacientul poate întâmpina bariere administrative, logistice şi informaţionale.

Navigarea pacienţilor este un serviciu de sprijin coordonat care facilitează programările, comunicarea între servicii, orientarea în sistem şi identificarea resurselor disponibile. Navigatorul nu înlocuieşte medicul şi nu ia decizii clinice.

‘Nu este suficient să spunem că investigaţiile şi tratamentele sunt disponibile dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă, pe cine să sune şi cum să depăşească întârzierile. Pentru un pacient care tocmai a primit o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut, incertitudine, presiune suplimentară şi chiar, în unele cazuri, progresia bolii. Problema coordonării traseului oncologic este deja documentată, iar nevoia navigatorilor de pacienţi este recunoscută inclusiv în Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. Nu mai discutăm, aşadar, dacă navigarea este necesară, ci cum o transformăm într-un serviciu efectiv, accesibil pacienţilor. Cerem ca navigarea pacienţilor să fie recunoscută, integrată în traseele oncologice şi susţinută prin mecanisme clare de finanţare. Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în faţa sistemului’, afirmă Cezar Irimia, preşedintele FABC.

Apel FABC: navigarea pacienţilor să devină parte a îngrijirii oncologice

Cu prilejul Lunii de conştientizare a cancerului pulmonar, FABC solicită autorităţilor din sănătate, societăţilor medicale relevante, furnizorilor de servicii mediale şi organizaţiilor de pacienţi să iniţieze un cadru de lucru comun pentru integrarea serviciilor de navigare în traseele oncologice:

– definirea rolurilor şi competenţelor navigatorilor, precum şi a relaţiei acestora cu echipa medicală;

– integrarea serviciilor de navigare în traseele oncologice existente, de la suspiciune şi diagnostic, până la tratament şi monitorizare;

– identificarea unor mecanisme sustenabile de finanţare şi decontare, astfel încât aceste servicii să poată fi accesibile pacienţilor care au nevoie de ele;

– pilotarea şi evaluarea rezultatelor, inclusiv prin indicatori precum timpul până la diagnostic, iniţierea tratamentului, continuitatea îngrijirii şi experienţa pacientului.