VIDEO: Capitalul strain vs. capitalul romanesc

Articol de , 8 iunie 2016, 09:54 / actualizat: 8 iunie 2016, 11:46

Romania are nevoie de investitorii straini pentru ca nu exista suficient capital autohton pentru cat ar avea nevoie o economie europeana moderna.
Toata lumea spune si repeta acest lucru din 1990 incoace, ca pe un adevar care nu ne convine, dar pe care nu putem sa-l ignoram.

O analiza publicata ieri de Ziarul Financiar confirma aceasta realitate, dar scoate la iveala si cateva lucruri foarte interesante.

Cat de puternici sunt investitorii straini in comparatie cu cei romani?

Raport de 4,5 la 1 dupa cifrele publicate in analiza Ziarului Financiar – TOP 10 companii din Romania controlate de straini au avut in 2015 o cifra de afaceri cumulata de 21 de miliarde 900 de milioane de euro, in timp ce cele mai mari 10 companii controlate de romani au avut in 2015 o cifra de afaceri cumulata de 4 miliarde 700 de milioane de euro.

Dar dincolo de cifre, ceea ce sare in ochi atunci cand citim lista TOP 10 companii controlate de straini este faptul ca printre acestea sunt tot ce avea mai bun economia romaneasca in 1990: Dacia Pitesti, plus rafinariile Brazi, Midia Navodari si Teleajen.

In momentul in care a inceput marea privatizare niciun om de afaceri roman/ grup de oameni de afaceri romani nu a avut puterea financiara de a incerca sa intre in competitie pentru cumpararea acestor ”perle” ale industriei. Acum ele se numesc Automobile Dacia, sau OMV Petrom, sau Rompetrol sau Lukoil, dar in fapt sunt cele din 1989.

La fel si in comert, unde pe vidul ramas dupa comunism s-au instalat companii straine capabile sa investeasca sute de milioane de euro, asa cum sunt Kaufland si Carrefour, care acum au ajuns in TOP 10.

Cea mai mare companie controlata de actionari romani este… in comert.
Este vorba de Dedeman, care si-a planificat pentru acest an o cifra de afaceri de 1 miliard de euro.

Tot in TOP 10 companii controlate de romani se mai afla si Arabesque, care a avut anul trecut o cifra de faceri de 350 de milioane de euro.

Dar si Dedeman si Arabesque sunt afaceri care au pornit de la zero, deci au fost din start handicapate de lipsa unui sprijin financiar si organizatoric masiv.

Singura companie din TOP 10 romanesti care a pornit la drum avand „spatele asigurat” a fost Tiriac Auto, care putea conta pe forta financiara si organizatorica a intregului Grup Tiriac.

In rest, celelalte companii au fost create din nimic: Farmexim, Fildas, Altex, RDS&RCS nu au fost ”ajutate la nastere” de niciun mare grup international, s-au nascut si au crescut exclusiv prin propriile lor forte.

Asa ca daca s-a ajuns la raportul actual straini/romani de 4,5 la 1, tot este un rezultat remarcabil.

Domeniile de activitate care dau cei mai mari actori economici

Daca ne uitam la companii straine, 6 din TOP 10 sunt in domeniul energiei, doua sunt in comertul en detail, una in fabricarea de tigari, Britsh American Tobacco, si una in productia de automobile.

Companiile romanesti au meritul ca au reusit sa-si faca un drum catre succes in domenii mult mai variate: Dedeman si Artabesque vand materiale de constructii, RDS&RCS a investit in IT&C, Farmexim si Fildas in comertul cu medicamente, Brisegroup in comertul cu cereale si ingrasaminte, Altex domina comertul cu electronice si electrocasnice, iar Tiriac Auto, asa cum spuneam, este in comertul auto.

Alta mare ”bila alba” a companiilor romanesti este ca in 2015 doar 2 din 10 au inregistrat scaderi ale cifrei de afaceri fata de 2014, in timp ce in TOP 10 companii detinute de straini 4 au mers mai prost in 2015 fata de 2014.

In plus, companiile detinute de romani care au fost pe crestere au avut ritmuri de crestere remarcabile: +28%, + 34%, chiar +43% intr-un an.

Ce sanse are capitalul romanesc sa ajunga la fel de puternic precum cel strain?

Sanse mici, in primul rand pentru ca nu se mai privatizeaza companii intregi, nici in energie, nici in constructiile de masini, nici in trasporturi, nici in domeniul bancar.

Statul a listat la Bursa de Valori Romgaz si Transgaz si Nuclearelectrica, dar pachete minoritare de actiuni. O sa mai fie listata probabil si Hidroelectrica, dar tot un pachet minoritar.

Nu se vor vinde ”cu totul” nici Complexul Energetic Oltenia, nici CE Hunedoara, nici CFR, nici TAROM, deci chiar daca ar exista grupuri de oameni de afaceri romani care si-ar pune banii impreuna, nu ar mai avea ocazia sa faca achizitii comparabile ca dimensiuni cu cele pe care le-au facut strainii in anii ’90.

Nu mai exista nicio banca mare de vanzare, nu mai exista fabrici de ciment de vanzare, nici uzine mari de constructii de masini de vanzare.