Studiu: Fructele au astăzi o valoare nutritivă de 100 de ori mai mică decât în 1950

Articol de Stefania Grigore, 30 ianuarie 2015, 11:53

O serie de studii ale universitãţilor canadiene, americane şi britanice, publicate din 1997 pânã azi, au relevat declinul concentraţiei de nutrienţi din alimentele zilelor noastre. Lucrãrile, rezumate în studiul ‘Still No Free Lunch’ de Brian Halweil, cercetãtor la Worldwatch Institute, confirmã dezvoltarea ‘caloriei vide’: grasã şi dulce, dar inutilã pentru sãnãtate, se aratã într-un articol publicat online de ziarul Le Soir.

În timp ce în ţãrile dezvoltate aportul de calorii creşte, majoritatea alimentelor nemodificate pe care le consumãm – fructe, legume şi cereale – devin nişte cochilii goale pe plan nutriţional. Chiar şi în alimentele considerate sãnãtoase, vitaminele A şi C, proteinele, fosforul, calciul, fierul şi alte minerale sau oligoelemente s-au redus cu 25, 50 sau 100 la sutã. Pentru a gãsi calitãţile nutriţionale ale unui fruct sau legume din anii ‘ 50, ar trebui sã mâncãm azi jumãtate de ladã.

Vitamina C: un mãr de ieri = 100 de mere de azi. Pentru a gãsi vitamina C din mãrul de acum 50 de ani ar trebui sã mâncãm 100 de mere în zilele noastre.

Un mãr din soiul Croncels consumat de bunicii noştri conţinea 400 de mg de vitamina C, indispensabilã pentru întreţinerea pielii şi a oaselor.

Astãzi supermarketurile ne propun lãzi de mere Golden standardizate care au fiecare un aport de doar 4 mg de vitaminã C. De o sutã de ori mai puţin.

Vitamina A: o portocalã de ieri = 21 de portocale de azi. Preţioasã pentru vedere şi pentru apãrarea imunitarã, vitamina A este în cãdere liberã în 17 din 25 dintre fructele analizate de cercetãtorii canadieni. Declinul este total pentru cartofii şi ceapa care sunt azi total lipsite de vitamina A.

Acum jumãtate de secol o portocalã acoperea necesarul zilnic de nutrienţi recomandat în privinþa vitaminei A. Azi trebuie sã mâncãm 21 de portocale pentru aceeaşi cantitate de vitamina A. La fel cum o piersicã din anii 50 este egalã cu 26 de piersici de azi.

Fier: carnea din zilele noastre conţine de douã ori mai puţin fier.
Friptura din zilele noastre conţine mai puþin micronutrienţi decât acum 50 de ani, se aratã în studiul cercetãtorului american David Thomas, publicat în revista Nutrition & Health.

La fel se întâmplã şi cu cerealele şi cu laptele, care şi-a pierdut ‘acizii graşi esenţiali’.

Calciu: de patru ori mai puţin prezent azi în broccoli. În timp ce ruda conopidei venitã din sudul Italiei conţinea 12,9 mg de calciu pe gram în 1950 – indispensabil construcţiei osoase şi coagulãrii sângelui – aceastã legumã nu mai conţinea decât circa 4,4 mg în 2003, potrivit unui studiu al Universitãţii din Texas; de patru ori mai puţin.

Ar trebui sã punem de şase ori mai mult broccoli în mâncare azi pentru a obţine acelaşi efect ca acum 50 de ani. Din 25 de legume studiate de echipa de cercetãtori canadieni, la 80% s-a constatat un declin total la valorile de fier şi calciu.

Factorii acestui declin sunt multipli. Solul mai sãrac, legume culese prea timpuriu, tratamente de conservare mai frecvente, creşteri forţate, dopate cu îngrãşãminte şi o diminuare a diversificãrii în funcţie de creşterea lor rapidã, sau de rezistenţa la paraziþi.

Agricultura bio ar putea fi soluţia la aceastã problemã, noteazã Brian Halweil în acest studiu. ‘Alimentele bio conţin semnificativ mai multã vitaminã C, fier, magneziu, fosfor ºi alþi nutrienþi. Totuºi dacã agricultorii bio dezvoltã un sistem cu un randament comparabil exploatãrilor convenţionale, avantajele nutriţionale ale produselor se vor reduce’, a avertizat el.

Acelaşi lucru se va întâmpla şi dacã produsele bio sunt culese înainte de a fi coapte. Singura strategie pentru a avea cât mai mulţi nutrienţi în farfuriile noastre este alegerea unor produse devenite mature în mod natural, nu forţat, şi sã pornim în cãutarea soiurilor vechi şi uitate. O adevãratã epopee, conchide ziarul.