Fără social media pentru copii? Ce spun bucureștenii și autoritățile

Interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale este tot mai discutată în Europa, iar propunerea Comisiei Europene și modelul aplicat în Australia readuc în atenție întrebarea dacă și România ar trebui să impună limite de vârstă.

În ultimul an, mai multe țări au implementat sau au propus măsuri pentru limitarea accesului minorilor la rețelele sociale. Chiar dacă în România problema nu pare să fie o prioritate, o parte dintre bucureșteni sunt îngrijorați de efectele mediului online asupra copiilor.

Cum ar putea fi implementată măsura în Uniunea Europeană

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe 16 septembrie, într-un discurs, că Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru a restricționa accesul copiilor la rețelele sociale. Pe 17 septembrie, Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă EU KIDS Act, care stabilește o abordare graduală în funcție de vârstă.

Propunerea prevede că minorii cu vârsta sub 13 ani nu vor putea accesa rețelele sociale. Aceștia vor putea utiliza însă servicii video destinate copiilor, prin conturi gestionate de părinți sau tutori.

Între 13 și 15 ani, copiii vor putea folosi rețelele sociale prin „mini-conturi” gestionate de părinți sau tutori. Aceste conturi vor avea funcții limitate, iar timpul de utilizare va fi restricționat la maximum o oră pe zi.

De la 15 ani, adolescenții vor putea avea propriile conturi, fără să mai fie necesară administrarea acestora de către părinți.

Propunerea europeană prevede, de asemenea, ca serviciile online să fie sigure prin concepție pentru copii și adolescenți. Comisia Europeană propune ca platformele să demonstreze că serviciile lor sunt adecvate vârstei și sigure pentru minori.

Pentru verificarea vârstei, Comisia Europeană propune utilizarea unor soluții europene de verificare a vârstei, inclusiv prin intermediul infrastructurii europene de identitate digitală. Platformele care nu respectă normele europene pot fi sancționate în cadrul mecanismelor existente de aplicare a legislației digitale.

Propunerea trebuie însă să parcurgă procesul legislativ european înainte de a deveni obligatorie.

Modelul Australiei

Australia a fost prima țară care a introdus o limită legală de vârstă pentru conturile de pe anumite rețele sociale. Din 10 decembrie 2025, platformele vizate trebuie să împiedice persoanele cu vârsta sub 16 ani să aibă conturi.

Spre deosebire de abordarea graduală propusă de Uniunea Europeană, autoritățile australiene au stabilit o limită de 16 ani pentru platformele vizate.

Responsabilitatea legală revine companiilor de tehnologie, nu părinților sau copiilor. Printre platformele cărora li se aplică restricțiile se numără Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, X și YouTube.

În prima jumătate a lunii decembrie 2025, platformele au restricționat accesul pentru aproximativ 4,7 milioane de conturi identificate ca aparținând unor copii sub 16 ani, potrivit datelor preliminare colectate de autoritatea australiană eSafety.

Companiilor li s-a cerut să implementeze sisteme de verificare a vârstei. Acestea pot utiliza diferite metode pentru a stabili dacă utilizatorul are vârsta necesară pentru a deține un cont.

Totuși, aplicarea măsurii a întâmpinat dificultăți. Un raport eSafety publicat în martie 2026 arăta că, după primele luni de aplicare, peste 300.000 de conturi suplimentare au fost împiedicate să acceseze platformele cu restricții de vârstă. Autoritatea australiană a precizat însă că cifrele privind conturile restricționate nu trebuie interpretate, singure, drept o măsură completă a gradului de conformare al platformelor.

Un alt studiu, realizat în rândul părinților și îngrijitorilor copiilor cu vârste între 8 și 15 ani, a arătat că, deși proporția copiilor care dețineau conturi pe platformele restricționate a scăzut după introducerea măsurii, o parte importantă dintre copii încă aveau conturi active.

Ce părere au bucureștenii?

În timp ce experiența Australiei arată că implementarea unei astfel de măsuri presupune dificultăți, cetățenii Capitalei sunt împărțiți când vine vorba despre subiect.

Întrebați dacă rețelele sociale fac mai mult rău sau mai mult bine copiilor, mulți sunt îngrijorați de efectele negative ale mediului online asupra minorilor.

„Eu consider că fac mai mult rău, pentru că aceștia văd foarte multe exemple negative și ei o să le ia ca pe niște exemple pozitive”, a declarat o tânără.

Un alt trecător consideră că „dacă sunt rău intenționate, atunci fac mai mult rău”.

Unii sunt îngrijorați de expunerea copiilor la știri false: „Opiniile lor pot fi foarte ușor influențate într-o direcție nu tocmai potrivită”.

Alții văd și părțile bune ale rețelelor sociale și consideră că tinerii au acces la mai multe informații și pot comunica mai ușor cu părinții sau familia.

Părinții australieni se tem că o parte dintre copii pot rămâne izolați fără accesul la rețele. O mamă din București susține, însă, că cei mici vor reuși să socializeze:

„Mai izolați nu ar fi. Cu siguranță vor găsi căi să socializeze, cum făceam noi în copilăria noastră. Eu n-am trăit izolată pentru că nu am avut acces la social media”.

Tinerii tind să nu fie de aceeași părere: „Cred că rețelele sociale sunt deja mult prea impregnate în viața tinerilor sub 15 ani (…) drept pentru care cred că ar fi mai supărați sau mai nemulțumiți”, a declarat un student.

Cât de ușor ar putea fi ocolite restricțiile?

O altă nesiguranță a interlocutorilor este capacitatea statului și a platformelor de a implementa o astfel de măsură.

„Categoric s-ar găsi căi pentru a ocoli aceste măsuri (…) prin a-și seta o altă vârstă (…), sunt variante”, a spus unul dintre cei intervievați.

Un bărbat este de părere că „atât timp cât părinții nu au o problemă cu asta, copilul poate avea acces foarte ușor la aceste instrumente”.

Experiența Australiei arată că aplicarea restricțiilor presupune monitorizare și adaptarea continuă a sistemelor de verificare a vârstei. Autoritatea australiană eSafety a raportat că, după cifra inițială de 4,7 milioane de conturi restricționate, alte peste 300.000 de conturi au fost împiedicate să acceseze platformele cu restricții de vârstă până la începutul lunii martie 2026.

Un alt părinte recunoaște neajunsurile legii, dar consideră că trebuie implementate măsuri cât mai repede:

„Cred că e nevoie să începem să facem ceva și să nu mai stăm cu mâinile în sân (…). Nu vom găsi soluții din start la toate problemele, dar trebuie să facem ceva să ne protejăm”.

Ce spune România despre accesul copiilor la social media?

În perioada următoare, propunerea Comisiei Europene privind limitarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea conturilor autonome de la 15 ani va fi negociată în cadrul procesului legislativ european.

În privința poziției României, președintele Nicușor Dan a precizat că autoritățile de la București vor organiza o dezbatere internă cu specialiștii din domeniu înainte de a formula un punct de vedere.

Întrebat dacă susține o astfel de măsură, șeful statului a subliniat că prioritatea trebuie să fie sănătatea copiilor și analizarea datelor științifice, menționând că, dacă va exista o opinie „imens majoritară” a experților care să arate că aceste platforme le fac rău celor mici, o astfel de decizie va trebui susținută.

Deocamdată, România nu are o interdicție generală pentru accesul copiilor la rețelele sociale similară celei introduse în Australia, iar la nivel european măsura este încă în proces legislativ.

Autor: Filip Novac