Educația digitală a copiilor. De ce explicația funcționează mai bine decât interdicția
Interdicția este adesea prima reacție în relația copiilor cu tehnologia, dar eficiența ei este limitată. În practică, generează tensiuni, favorizează comportamentele ascunse și afectează comunicarea dintre părinte și copil.
Articol de Monica Liche, 21 martie 2026, 10:00
Rolul explicației în formarea gândirii
Explicația schimbă modul în care copilul percepe conținutul. Fără context, informația este preluată superficial. Conținuturile sensibile, precum violența sau sexualitatea, nu dispar prin interdicție. Ele trebuie explicate. Altfel, copilul le va interpreta singur. Gândirea critică nu apare automat. Se formează prin dialog constant și expunere ghidată.
„ Dacă tu explici copilului ce înseamnă lucrurile alea cum sunt puse în poveste, ce relevanță au în societate, copilul le va internaliza altfel. Deci, acele lucruri nu vor acționa ca să-i spună că asta este bine, pentru că tocmai tu contextualizezi respectiva informație și îi arăți într-un sistem de valori pe care îl dorești să-l internalizeze. Ce înseamnă asta? Înseamnă parenting.”
Părinții lipsesc din viața digitală a copiilor
Percepția că cei mici stăpânesc mai bine tehnologia îi face pe mulți părinți să se retragă din zona digitală. În loc să fie prezenți, aleg să nu intervină, considerând că nu au suficiente competențe. Absența adultului din spațiul digital nu înseamnă autonomie pentru copil, ci lipsă de ghidaj.
„Părinții cred că nu au competențe și atunci nu intervin. Părinții trebuie să fie părinți și în lumea digitală. Altă problemă pe care o avem este că separăm lumea digitală a copilului de lumea reală și atunci ni se pare că suntem părinți cu responsabilități, mai mult în lumea reală. Lucrurile nu sunt așa; trebuie să fim acolo.”
Relația părinte-copil ca factor decisiv
Comportamentul online al copilului reflectă relația din familie. Nu este un fenomen separat. Dacă există încredere, copilul comunică. Dacă nu, ascunde. Ascunderea devine rezultatul unor interacțiuni repetate în care copilul nu se simte în siguranță să spună adevărul. Fără încredere, orice strategie de control devine inutilă.
„ Când un copil începe să se ascundă și ce face offline. Revenim la relația dintre copil și părinte. Dacă această relație nu este una de încredere, atunci cel mai probabil copilul va ascunde ce face online.”
Efectele negative ale amenințărilor
Amenințarea cu luarea telefonului sau cu restricționarea accesului la internet produce efecte contrare. În loc să protejeze, determină copilul să tacă și să se ascundă, precizează Anca Velicu. Copilul nu va mai spune când este victima unei situații. Teama de pedeapsă devine mai mare decât nevoia de ajutor.
„A doua chestiune, și aici este un efect pervers pe care medierea de tip restrictiv îl are, apare când copilul știe că părintele l-a mai amenințat că îi ia dispozitivul. Și atunci copilul va ascunde de părinte, inclusiv când el este victimă în anumite situații. (…) El are prieteni pe internet. El este în legătură cu internetul. Telefonul este pentru el un instrument care îl conectează cu grupul de prieteni și cu societatea.”
Află aici care sunt tipurile de mediere parentală
Radio România derulează o campanie dedicată siguranței minorilor în spațiul virtual, denumită Stai sigur pe net.
Inițiativa urmărește informarea corectă a adulților, tinerilor și adolescenților cu privire la riscurile la care se expun pe rețelele sociale. Aducem în discuție riscurile internetului, de la provocări virale tragice, la hărțuire și dependență digitală.
