De ce interzis pe net nu funcționează

Când vorbim despre interdicții, pornim adesea dintr-o logică simplificată, în care relația dintre părinte și copil este redusă la un conflict de tip ai voie sau nu ai voie. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate. Vârsta, contextul și nivelul de maturitate schimbă complet modul în care funcționează regulile. Rolul părintelui nu este doar de a limita accesul, ci de a media relația copilului cu tehnologia, într-un mod adaptat fiecărei etape de dezvoltare.

„Această idee de ai voie sau nu ai voie și părinți versus copii ignoră faptul că vorbim despre minori, până la 18 ani. La anumite vârste, interdicțiile funcționează și sunt necesare pentru unele aplicații, pentru că părintele are rolul de poartă de acces către internet. Acest rol vine atât cu beneficii, pentru că poate proteja copilul de riscuri, cât și cu limite, pentru că îl poate priva de oportunități. Deci copiii sunt foarte diverși și atunci și sfaturile trebuie să fie diverse.” – Anca Velicu – dr. în sociologie, expertă în practici de folosire a tehnologiilor digitale de către copii și tineri

Focalizarea greșită pe timpul petrecut pe ecran

Discuția despre timpul petrecut pe ecran rămâne una dintre cele mai frecvente preocupări ale părinților, dar riscă să simplifice excesiv problema. Anca Velicu nu crede că problema este durata, ci tipul de conținut și modul în care copilul interacționează cu el. Fără această diferențiere, orice limită devine arbitrară și greu de susținut.

 „ Acea  celebră preocupare excesivă pentru timpul petrecut pe ecran este ceea ce pe mine personal mă disperă, pentru că problema nu este neapărat cât timp, ci ce faci acolo. Pentru că poți să faci lucruri care să te ajute sau poți să faci lucruri care să nu te ajute sau chiar să strice.” – Anca Velicu – dr. în sociologie, expertă în practici de folosire a tehnologiilor digitale de către copii și tineri

Tipurile de mediere parentală

 Cercetările identifică mai multe tipuri de intervenție parentală. Prima este medierea restrictivă, bazată pe limite și interdicții. A doua este medierea activă, bazată pe dialog și explicații. Există și co-viewing, adică prezența părintelui lângă copil în timpul consumului de conținut. Chiar și fără intervenție directă, această prezență creează siguranță.

„Deci, pe lângă aceste medieri parentale restrictive, cum spuneam, și astea merg într-un spectru, mai există o strategie, acea de mediere parentală activă, în care tu vorbești cu copilul. Ce înseamnă asta? Poți să nu-i pui nicio limită. Poți să-l lași peste, dar de fiecare dată tu să-i explici.” -Anca Velicu – dr. în sociologie, expertă în practici de folosire a tehnologiilor digitale de către copii și tineri

 

Radio România derulează o campanie dedicată siguranței minorilor în spațiul virtual, denumită Stai sigur pe net.
Inițiativa urmărește informarea corectă a adulților, tinerilor și adolescenților cu privire la riscurile la care se expun pe rețelele sociale. Aducem în discuție riscurile internetului, de la provocări virale tragice, la hărțuire și dependență digitală.