Prima pagină » Actualitate » Problema spațiilor verzi devine virală!

Problema spațiilor verzi devine virală!

Articol de Stefania Grigore, 12 august 2015, 11:40

Asta se întâmplă în special vara atunci când resimțim nevoia unei oaze de umbă și o căutăm pe trotuare sau în parcuri.
Cu toate acestea, de cele mai multe ori nu o găsim.
Defrișările masive, plantarea unor specii vegetale improprii, extinderea pavajelor și densificarea construcțiilor duc treptat la fenomenul de deșertificare urbană.

Numărul de spații verzi raportat la numărul de locuitori s-a redus alarmant.
Normele europene prevăd 26 de mp pe cap de locuitor, însă, în București această cifră este imposibilă, iar statistic vorbin suprafață variază între 5 și 10 metri pătrați.
Studiile ne plasează printre cele mai poluate capitale europene.
Nu se poate discuta în ultimii ani despre construirea de parcuri publice. Au fost făcute doar mici alveole în zone interstițiale ale cartierelor de blocuri, amenajate nefuncțional, neîntreținute și neasumate de utilizatorii lor.

În ceea ce privește realizarea unei strategii pe termen lung cu privire la ecologizarea Bucureștiului nici nu poate fi vorba – cu toate că în anul 1930 odată cu realizarea primului plan de dezvoltare urbană a orașului și anume Planul Director de Sistematizare coordonat de Cincinat Sfințescu, Capitala avea prevăzut un inel verde de-a lungul liniei de centură, după modelul Londrei.
Proiectul nu a fost realizat însă.

Au urmat anii comunismului care au produs zone de clivaj în fizionomia orașului, comasând pe vechile zone destinate grădinăritului sau pomiculturii – cartiere de blocuri.
În acest moment se încearcă prin varii metode anularea oricăror spații verzi, fie ele și cu vegetație crescută spontan în așa numita goană după betonare.
Iar un exemplu este distrugerea recenta a lizierei de pini a parcului Drumul Taberei – din zona ștrandului și construirea unor edificii hidoase și ostile întregului cartier.

Dacă în alte țări se încearcă recuperarea oricărui tip de spațiu natural și aici amintim de celebrul Parc High Line din New York, în care o fostă zonă feroviară recuperată de natură prin apariția vegetației spontane este transformată în parc urban, în București bătălia pentru spațiu construit câștigă în defavoarea naturii, încurajând poluarea și disconfortul urban în special în timpul caniculei.

Arhitect Andreea Matache – doctor în urbanism: