Datoria publica si deficitul bugetar

Articol de , 21 aprilie 2015, 18:20

Romania este una dintre tarile Uniuni Europene cu cea mai mica datorie publica si cu cel mai mic deficit bugetar, conform  datelor preliminare pentru anul 2014 publicate astazi de oficiul european de statistica, Eurostat, intr-un comunicat de presa.

La sfârşitul lui 2014, cea mai scăzută datorie publică, ca procentaj din PIB, din Uniunea Europeana o avea Estonia (10,6%), urmata de Luxemburg (23,6%), Bulgaria (27,6%), si România (39,8%).  Desi Eurostat nu a publicat inca tabele comparative pentru cele 28 de tari comunitare, concluzia care reiese din comunicatul Eurostat este ca toate celalalte tari, inclusiv Germania, Franta si Marea Britanie, au avut in 2014 o datorie publica mai mare decat Romania.

Ce inseamna “datorie publica”

Datoria publica inseamna totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele statului respectiv, de la banci, sau de la persoane fizice.

Adica un nivel mic de datorie publica insemna ca statul respectiv s-a imprumutat putin.

Cum criteriile de la Maastricht pentru aderarea la zone euro spun ca datoria publica trebuie sa fie maximum 60% din PIB, rezulta ca Romania indeplineste lejer acest criteriu.

Situatia comparativa

Eurostat nu a publicat inca tabele cu situatia din toate cele 28 de tari, dar spune ca datoria publică a zonei euro (EA19) a ajuns, în 2014, până la 91,9% din PIB, iar pe ansamblul celor 28 de tari comunitare, datoria publica a fost de 86,8% din PIB,

Un număr de 16 state membre ale UE înregistrau anul trecut un nivel al datoriei mai ridicat decât 60%. Intre ele sunt state din zona euro: Grecia (177,1%), Italia (132,1%), Portugalia (130,2%), Cipru (107,5%) şi Belgia (106,5%), dar si Irlanda (109,7%).

Deci se vede ca important este sa intri un zona euro, dupa aceea iti poti permite sa nu mai respecti limitele. Si nu doar foarte-criticata Grecie a depasit cu mult limitele, ci si tari puternice precum Italia, sau Belgia

Tot conform datelor preliminare Eurostat deficitul bugetar al României a fost, anul trecut, de 1,5% din PIB, deci la jumtate din limita oficială de 3% din Produsul Intern Brut prevăzută în Tratatul de la Maastricht de aderare la zona euro.

Tot Eurostat afirma ca deficitul bugetar pe ansamblul celor 28 de tari din  UE a fost anul trecut de 2,9% din PIB. Cele mai scăzute deficite bugetare ca procentaj din PIB au fost în Lituania (0,7%), in Letonia (1,4% din PIB) şi in România (1,5%).

E adevarat ca au existat si 4 tari care au înregistrat aul trecut excedent bugetar: Danemarca (+1,2%), Germania (+0,7%), Estonia şi Luxemburg (ambele cu +0,6%).

Pe de alta parte, tot Eurostat spune ca 12 state din UE au avut, anul trecut, un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB. Printre ele sunt si state din zona euro, dar si state din afara ei:  Cipru (8,8%), Spania (5,8%), Croaţia şi Marea Britanie (ambele cu 5,7%), Slovenia (4,9%), Portugalia (4,5%), Irlanda (4,1%), Franţa (4%), Grecia (3,5%), Belgia, Polonia şi Finlanda (toate cu 3,2%).

Concluzii

Prima ar fi, ca numai tarile candidate la aderarea la euro sunt controlate strict la datoria publica si la deficitul bugetar. Odata intrat in clubul exclusivist, ai o mai mult mare “libertate” decat un candidat

A doua concluzie, daca este sa ne uitam la tari care o duc bine din punct de vedere economic, Marea Britanie, sau Irlanda, sau Belgia, sau chiar Franta, este ca depasirea limitei deficitului bugetar, sau depasirea limitei datoriei publice, sau depasirea ambelor criterii, nu inseamna automat ca tara o duce rau, sau ca situatia ei se inrautateste.

Comparatia cea mai flagranta este intre Germania, care a avut in 2014 un excedent bugetar de 0,7% din PIB, si Marea Britanie, care, din contra, a avut un deficit de 5,7%.

Asta nu impiedica Marea Britanie sa se simta foarte bine, atat de bine incat vrea sa ajunga (daca cumva nu a ajuns deja!) a doua mare economie din UE, dupa Germania.

De unde se vede ca “modelele” economice nu sunt infailibile nici macar atunci cand au “binecuvantarea” Bruxelles-ului, la care noi ne uitam ca la o litera de evanghelie.

Fiecare tara are specificul ei si este foarte riscant sa te cramponezi de niste cifre atunci cand judeci, sau atunci cand decizi, ce e bine si ce e rau pentru o tara, sau alta.