Despre piata auto si despre masterplanul de transport

Articol de , 16 aprilie 2015, 18:22

Vanzarile de autoturisme noi au crescut in Romania, in primul trimestru al acestui an, cu 16,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 21900 de unitati, a anuntat Asociatia Producatorior si Importatorilor de Autovehicule (APIA) intr-un comunicat publicat astazi.

Dacia e lider incontestabil

Marca nationala domina piata autohtona si in clasamentul de vanzari de marci, si in clasamentul de vanzari pe modele. In clasamentul pe marci Dacia a avut in T I 34,9% din totalul vanzarilor, urmata la mare distanta de marcile Skoda 9,7% si Volkswagen 9% din vanzari.   Pe locurile urmatoare s-au clasat Ford (7,5% din vanzari); Renault (6,2%) și Opel (3,9% din vanzari).

In clasamentul pe modele nicio surpriza: Dacia Logan e lider cu 12% din totalul vanzarilor, urmat de Dacia Duster (7,4% din vanzari), Dacia Sandero, Skoda Octavia și Logan MCV. Apoi, in TOP 10 vanzari urmeaza Ford Fiesta, Skoda Rapid, VW Golf, Ford Focus si Renault Clio de-abia pe locul 1o.

Productia a scazut, dar exporturile au crescut

Daca s-au vandut mai multe masini asta nu inseamna ca s-au si produs mai multe in T I, dimpotriva. Productia a scazut pentru ca Dacia a urcat, dar Ford a tras in jos rezultatul de ansamblu

In primele 3 luni in Romania s-au fabricat putin peste 106.000 de unități, cu 1,3% mai putine decât în perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, 89.866 au fost produse de către Dacia și 16.301 de către Ford.

In schimb, exporturile de autoturisme au crescut cu 2,1% fata de trimestrul I 2014, pana la 100.124 unităţi.

Cel mai exportat model în primul trimestru din 2015, iarasi fara nicio surpirza, a fost Dacia Duster (40.604 unități), urmat de Dacia Logan (18.896 unităţi) și de Ford B-MAX (16.293 unităţi).

Daca facem comparatie intre ce s-a fabricat si ce s-a exportat vedem ca Ford a reusit sa plaseze pe piata romaneasca numai 8 masini in primele trei luni din acest an. Din pacate se pare ca Ford isi vinde sub asteptari BMax-ul cam peste tot in Europa, din acesta cauza exista atatea intreruperi de productie la Craiova.

Masinile la mana a doua

Vanzari mai mari cu aproape 17% ii bucura pe cei de la APIA si nu prea.

De ce nu prea ? In primul rand pentru ca in continuare vânzările pe piața din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către companii, ponderea acestora din total fiind în T I  de 87%. Persoanele juridice asteapta Programul rabla si Programul Prima Masina.

Pe de altă parte, se confirma tendința de creștere a importurilor de autovehicule rulate: +16,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2014, peste 76% dintre acestea având o vechime mai mare de 8 ani

Astfel, după trei luni din 2015 raportul dintre numarul de masini vechi  intrate in tara si cel de masini noi vandute este de aproapen 4 la 1 dupa calculele APIA.

Masterplanul de transport, pe ultima linie dreapta

Guvernul spune ca Master-Planul General pe Transport si Strategia de Implementare – adica documentul care stabileste prioritizarea proiectelor – au fost modificate pentru a tine cont de observatiile Comisiei Europene si sunt aproape gata sa fie retransmise oficialilor europeni pentru o aprobare finala.

La prioritizarea proiectelor principala modificare este ca pe primul loc se afla autostrada Sibiu – Pitesti. De unde se vede ca pana la urma presiunile celor de la Dacia si ale transportatorilor rutieri, chiar daca au folosit cifre mult umflate, au avut rezultat.

Tot in lista de prioritati, pe locul doi e autostrada Bacau – Pascani.

Celelalte proiecte considerate prioritare in urmatorii ani sunt Sibiu – Brasov, Brasov – Ploiesti (cred ca este vorba de fapt de Comarnic-Brasov, pentru ca intre Ploiesti si Comarnic nu este neaparata nevoie de autostrada), Pitesti-Craiova, Targu Neamt – Pascani – Iasi si Bors – Suplacu de Barcau – Nadaselu (langa Cluj).

A disparut autostrada Brasov – Bacau ca prioritate pentru viitorul apropiat.

Tot ca prioritati sunt inscrise drumul expres Ploiesti-Buzau-Bacau si extinderea la 4 benzi a Centurii Capitalei. Autostrada de centura pentru Bucuresti, a fost amanita

Cati bani

Toate proiectele rutiere vor fi platite cu fonduri europene, cu bani de la buget si cu credite.

Proiectele rutiere pana in 2020 ajung la circa 12 miliarde de euro.

Aproape 7 miliarde ar trebui sa vina din credite, iar circa 5 miliarde de euro ar veni din fonduri europene si cofinantarile nationale aferente acestora.

Problema este ca, pentru ca statul sa ia creditele de 7 miliarde de euro, e nevoie ca Bruxelles-ul sa aprobe un plus de deficit pentru Romania. Teoretic nu ar trebui sa fie o problema pentru ca deja Bruxelles-ul a decis ca tarile membre au dreptul la un deficit suplimentar de maxim 0,5% din PIB daca deruleaza proiecte de infrastructura din fonduri structurale.

Vestea buna este ca, dupa ultimele cifre publicate de guvern, gradul de absorbtie a fondurilor europene pe Programul Operational Sectorial Transport pentru perioada 2007-2013 a ajuns la 58%. Adica au fost incasati 2 miliarde si jumatate de euro din totalul disponibil de 4,3 miliarde.

In acest fel POS Transport a ajuns sa fie, din codas, lider la absorbtia fondurilor europene. S-ar putea ca cei de la Transporturi chiar sa ajunga la absorbtie de 80% pana la sfarsitul acestui an, asa cum au promis