Despre BNR si despre sistemul de sanatate

Articol de , 4 februarie 2015, 18:28

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis astazi o noua reducere a dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2,25% pe an, un nou minim istoric.

In schimb, BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aferente creditelor in lei (10%) si in valuta (14%).

De ce a decis Banca Nationala sa reduca dobanda de referinta?

Justificarea oficiala publicata in comunicatul BNR este ca inflatia este sub previziuni  (“În luna decembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei s-a menținut la nivelul 1,1 la sută, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a plasat la nivelul de 1,4 la sută”) apoi pentru ca economia merge bine (“Indicatorii pe termen scurt din lunile octombrie şi noiembrie 2014 semnalează continuarea traiectoriei pozitive a economiei în trimestrul IV, atât volumul producţiei industriale, cât şi cel al comerţului cu amănuntul şi al lucrărilor de construcţii înregistrând variaţii trimestriale pozitive şi în accelerare faţă de media trimestrului III”) si, in fine, pentru ca desi BNR a tot redus dobanda, creditarea nu ne deblocheaza (“deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să sprijine creşterea economică, inclusiv prin refacerea încrederii şi revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare”).

In plus, guvernatoru Mugur Isarescu a promis ca BNR va reduce ratele rezervelor minime obligatorii treptat, astfel încât în 2 – 3 ani să ajungă la aproximativ 2% si a adaugat ca mai este loc şi pentru o noua reducere a dobânzii de politică monetară.

BNR are, totusi, cateva motive de neliniste, pe care le si declara, si anume: “tensiunile geopolitice regionale,  situaţia din Grecia și din zona euro și divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.”

Aici nu putem sa nu vedem o aluzie la decizia neasteptata a Bancii Nationale a Elvetiei de a nu mai sustine francul.

Dupa atatea scaderi ale dobanzii de referinta, bancile au redus si ele ratele a credite, dar nu au renuntat la marja de profit, asa ca au redus mai mult dobanzile la depozite.

Conform unei analize publicate in Ziarul Financiar in ianuarie 2013 dobanda la creditele noi in lei era, in medie, de 12,25%, la 1 ianuarie anul acesta dobanda a ajuns, tot in medie, la 7,16. Deci la ratele le credite a fost o scadere de 42%

In schimb, dobanda la depozitele in lei era in ianuarie 2013, in medie, de 5,6% in vreme ce la 1 ianuarie 2015 era de 2,7%. Deci la dobanzile la depozite scaderea a fost de 51%.

In alta ordine de idei,  tot astazi a aparut un studiu despre cat de mult depind romanii de sistemul public de sanatate in raport cu sistemele private.

Care sisteme private sunt inca foarte putin dezvoltate la noi.

Studiul, realizat de compania de studii de piata GfK pe tema serviciilor medicale publice și private din România , afirma ca circa 93% dintre romani sunt asigurați doar ai sistemului public de sănătate.

Circa 2% au un abonament la o clinica privată plătit integral,  sau parțial de compania pentru care lucrează si alti 2% au o asigurare privată de sănătate.

In jur de 3% dintre romani nu dețin niciun fel de asigurare de sanatate.

Bucurestenii sunt ceva mai liberali din acest punct de vedere, dar nu cu mult.

Numai 5% dintre bucureșteni au asigurari medicale private  si 3,5% dintre bucuresteni  au un abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajați .

In plus, 2% dintre bucuresteni  au și partenerii de viață sau copiii incluși în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul țării aproape că nu se întâmplă deloc.

De ce nu sunt mai dezvoltate serviciile private de sanatate?

Cred ca mai ales din motive de bani, dar si pentru ca in Romania, ca in toata Europa delatfel, marea performanta medicala sa face in continuare in spitalele de stat.

Europenii  nu sunt ca Statele Unite acolo unde clinicile private, gen Clinica Mayo, sau Spitalul Mount Sinai,  sunt si centre de excelenta medicala, mult deasupra celor de stat.

In clinicile si spitalele private din Romania lucreaza medici de mare nivel, dar sunt colaboratori, adica cei care vin de la spitalele de stat, unde si-au si capatat reputatia profesionala.

Revenind la studiul GfK el vorbeste, si despre ce anume fac românii ca sa-si pastreze sanatatea.

Principalele obiceiuri sănătoase ale romanilor sunt: menținerea unei igiene corporale și orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă și o abordare optimistă a vieții (35%), și o alimentației bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%).

La polul opus: peste jumătate dintre români afirmă că nu obișnuiesc sa ia vitamine și suplimentare alimentare si doar sfert dintre romani plaseaza miscarea si exercitiile fizice regulate in lista lor de prioritati pentru pastrarea sanatatii si asta doar pe ultimul loc.