Statistici nationale si bani europeni

Articol de , 14 ianuarie 2015, 18:24

Vesti bune si vesti mai putin bune astazi.

Cele mai importante vin din directia Institutului National de Statistica, dar avem si o veste de la Uniunea Europeana.

Astazi INS a publicat noile date provizorii referitoare la Produsul Intern Brut in primele trei trimestre de anul trecut.  In trimestrul III 2014 Produsul Intern Brut al Romaniei a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,8%, comparativ cu trimestrul II din 2014. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,1% pe seria ajustată, iar pe ansamblul primelor nouă luni ale anului 2014, PIB-ul a crescut, comparativ cu acelaşi interval din 2013, cu 3,1% pe seria ajustată sezonier

Aceastea fiind zise, evolutia nu a fost constanta : PIB-ul a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,8% faţă de trimestrul IV 2013, dar a scăzut în trimestrul II 2014 cu 0,4% faţă de trimestrul I

Tot de la INS am aflat ca in perioada 1.I- 30.XI.2014 productia industrial a crescut ca serie ajustata, cu 7,5% comparativ cu perioada 1.I- 30.XI.2013.

Nici aici, insa, evolutia nu a fost constant crescatoare : in noiembrie producţia industrială a scăzut fata de luna octombrie, ca serie ajustată, cu 0,8%.

Dupa datele Eurostat nu stam nici atat de rau pe cat ne temeam, dar nici cat de bine pe cat am fi vrut noi: in luna noiembrie fata de luna octombrie , cele mai mari creșteri ale producției industriale din UE au fost înregistrate în Irlanda (4,6%), Ungaria (3,3%) și Croația (2,7%) iar cele mai mari scaderi s-au înregistrat în Lituania (minus 2%), Letonia (minus 1,7%), Malta (minus 1,4%), Slovenia (minus 0,9%) și in România (minus 0,8%).

In schimb, in noiembrie 2014 comparativ cu noiembrie 2013, producția industrială a scăzut cu 0,1% în Uniunea Europeană și cu 0,4% în zona euro.

Cele mai mari creșteri ale producției industriale din UE au fost înregistrate în Irlanda (35,8%), Ungaria (5,8%), Estonia (4,9%) și Cehia (4,7%) iar cele mai mari scaderi au fost, supriza, in doua  dintre tarile cele mai bogate, adica în Suedia (minus 3,9%), si in Olanda (minus 3,5%).

In Slovacia productia industriala in noiembrie 2014 fata de noiembrie 2013 a scazut cu 3,3% iar in Franța cu 2,9%.

În România, în noiembrie 2014, comparativ cu perioada similară din 2013, producția industrială a crescut cu 2,6%

La inflatie, insa, stam mult mai bine decat ne asteptam.

Conform INS Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna decembrie faţă de noiembrie a fost de 99,90%. Adica preturile ai scazut cu 0,1%  Faţă de decembrie 2013, IPC in decembrie anul trecut a fost de 100,83%, adica o inflatie de la an la an de numai 0,83%, nivel scazut record in ultimii 25 de ani

In ultimele 12 luni (ianuarie 2014 – decembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 – decembrie 2013), creşterea medie a preţurilor a fost de numai 1,1%. Date care sunt de natura sa-l  linisteasca pe guvernatorul BNR Mugur Isarescu care a mizat pe inflatia mai slaba decat previziunile atunci cand a anuntat, saptamana trecuta, noua scadere a dobanzii de referinta

Vorbind de dobanzi, bancile se arata din ce in ce mai putin darnice cu romanii care isi tin banii in depozite.

Astfel, la depozitele in lei pe trei luni, dobanzile pornesc de la 2,3% pe an la Bancpost si ajung la maximum 3,2% la BRD. BCR ofera 2,7%, iar Banca Transilvania ofera 2,75%.

Mai bune sunt dobanzile la depozitele pe 12 luni. Cel mai putin ofera tot Bancpost (2,75%) iar cea mai generoasa este tot BRD (3,9%). BCR ofera 3%, iar Banca Transilvania 3,75%.

Depozitele in euro nu renteaza decat danca sunt pe durata de 12 luni. BCR ofera cel mai putin ( 1,55%)  la asemenea depozite, in vreme ce BRD ofera cele mai mari dobanzi (2,5%). Bancpost ofera numai 1,6% iar Banca transilvania 2%.

Deci mai merita se ne tinem banii la banca in lei, iar la valuta sunt profitabile doar in depozitele de minim 1 an

Vorbind tot despre bani, Comisia Europeana a decis sa dea Romaniei niste bani inapoi.

Concret Comisia Europeană va acoperi, retroactiv, costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă-Constanța din Autostrada Soarelui. Acest tronson, desi face parte din coridorul paneuropean IV si ar fi trebuit sa beneficieze de fonduri europene a fost finanţat, initial, de statul român printr-un împrumut de la banca Europeana de Investitii.

Acum CE ne va da 305  milioane euro din Fondul de Coeziune, sumă care acoperă 85% din costurile de construcție a celor 51,3 kilometri de autostradă dați în folosință deja în noiembrie 2012.