Romania in Uniunea Europeana

Articol de , 12 decembrie 2014, 18:36

In fine, suntem si noi in frunte in UE, in sensul bun. Potrivit unui studiu intocmit de furnizorul britanic de servicii de broadband Hyperoptic. Bucurestiul ocupa locul intai intr-un clasament al capitalelor europene (clasament care include 33 de orase) dupa viteza medie a conexiunii la internet.

Bucurestenii beneficiaza de o viteza medie de download de 81,18 Mbps. Cifra se refera atat la internetul utilizat de companii, cat si de gospodarii. Capitala Romaniei este singura capitala europeana care are vita de conexiune de peste 80Mbps. Parisul, cu o viteza medie de 78,15 Mbps, se situeaza pe locul al doilea, urmat de Vilnius  si Stockholm .

Orase foarte bogate se situeaza in urma Bucurestiului: Copenhaga, locul 7, Helsinki, locul 8, sau Viena, locul 13. Londra ocupa locul 26 in clasament, in urma Berlinului, locul 25, si Bruxelles-ului, locul 23 (o viteza medie de doar 28,51 Mbps in capital UE). Atena se situeaza pe ultimul loc, cu o viteza de 9,45 Mbps

Daca trecem dincolo de Bucuresti, cel mai recent studiu al companiei de studii de piata GFK sustine ca 62% dintre locuintele din Romania sunt conectate la internet. Internet fix, evident. In orase procentul locuintelor conectate la internetul fix ajunge la 72%. In plus, 12% dintre romani sunt conectarti la internet pe mobil pnetru utilizarte personala, iar in orase procentul ajunge la 15%

Mai ramanem la subiectul Romania in Uniunea Europeana pentru ca zilele trecute a fost o dezbatere despre influenta Romaniei la Bruxelles. Concluziile au fost clare: pentru a face fata volumui de munca la nivel comunitar, Romania trebuie sa-si dubleze resursa umana institutionala implicata in relatia cu UE. Apoi influenta Romaniei in UE incepe de la participarea Romaniei la lucrarile Consiliului ministerial, acolo unde se iau 85% din decizii. Or aici e o mare problema: ministrii romani nu prea vin la reuniunile Consiliului ministerial!

Alle concluzii ar fi ca Romania nu are inca o masa critica de lobbyisti la Bruxelles, exista inca o nevoie de resursa umana, specialisti in politici europene, in institutiile romanesti si, in plus, Romania nici nu stie ce experti pe politici europene are in prezent.

Pentru ca am vorbit despre politici europene, in planul Juncker de 300 de miliarde de euro pentru relansarea cresterii economice, una din prioritati este finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare. Un domeniu incare Roamnia este la coada UE.

Conform INS, in anul 2013, România a alocat pentru activitatile de cercetare-dezvoltare 0,39% din PIB. Prin comparatie media cheltuielilor in UE este de 2.06% din PIB. Danemarca  cheltuieste 2,9% din PIB, Germania 2,92%, Franta 2,26%, Austria 2,84%, iar campione la cheltuielile pentru cercetare sunt Finlanda (3,55%), Suedia (3,41% din PIB). Chiar si fostele tari comuniste stau mai bine decat Romania, Polonia cheltuieste 0,9% din PIB, Slovenia 2.8%, iar Bulgaria 0,64%.

In ce priveste sursa banilor pentru finantarea cercetarii, in Romania din cei 0,39%  sectorul public a reprezentat 0,27%, iar sectorul privat 0,12%. Deci raport mai mare de 2 la 1. Prin comparatie, in UE balanta intre banii chletuiti de sectorul public si si de cel privat este  de 1 la 4 in Germania 1 la 4; 1 la 3 in Franta 1 la 3; de 1 la 12 Austria, si de 1 la 16 (!) in Finlanda si Suedia

Pentru anul 2020 UE  si-a fixat o pondere medie de 3% din PIB pentru bugetul cercetarii. Romania si-a fixat o tinta de 2% din PIB, in vreme ce Fnlanda si Suedia si-au fixat tinte de 4% din PIB. Eurostat a calculat ca, pentru a-si atinge tinta (modesta) pe care si-a fixat-o Romania tot trebuie sa-si creasca bugetul alocat cercetarii-dezvoltarii cu aproape 350%.

Vorbind despre lucruri foarte serioase, am uitat sa amintim ca pe 8 decembrie au fost publicate (in fine) in Monitorul Oficial Normele de aplicare a OUG nr. 66/2014 privind Programul Prima Masina peinc are romanii pot lua credite de pana la 50.000 de lei plus TVA pentru a-si cumpara prima masina noua.

S-a decis ca in acest program costul total al finantarilor suportate de beneficiar este compus rata dobanzii ROBOR la 6 luni plus o marja de maximum 3% pe an, iar finantatorii sunt obligati sa mentina costurile de finantare mentionate mai sus pe intreaga durata de derulare a contractelor de finantare.

Durata maxima a creditului va fi 60 de luni calendaristice, iar toate persoanele fizice cu varsta de peste 18 ani, eligibile sa aplice pentru acest program, vor beneficia de finantare cu un avans de minimum 5%, garantia statului fiind de maximum 50%.

Cel care vrea sa cumpere o masina prin acest program trebuie, inainte de toate, sa declare pe propria raspundere, ca nu a mai detinut in proprietate un autoturism – bun nou. Apoi nu trebuie sa aiba impozite si taxe neplatite si nu trebuie sa aiba alte datorii la banci.

Pe deasupra, cumparatorul se obliga sa nu instraineze, fara acordul finantatorului, autoturismul nou achizitionat pe toata durata de valabilitate a garantiei.

In plus beneficiarii programului vor avea obligatia de a asigura autoturismul achizitionat printr-o polita CASCO.