Bucureștiul, între oportunități și lipsa de apartenență: concluziile unui nou studiu urban

Articol de Mircea Apostolescu, 9 iunie 2026, 13:23

Astăzi, la Hub-ul deGalben, din Piața Amzei nr. 13, a fost prezentat studiul „Made of Bucharest. Cum văd bucureștenii Bucureștiul?”.

Realizat de Fundația Comunitară București, în parteneriat cu Unlock Research, studiul este lansat în cadrul Bucharest Design Festival și oferă o imagine relevantă asupra modului în care locuitorii Capitalei se raportează la oraș, la spațiul urban și la comunitate.

Conform studiului, doar jumătate dintre locuitori sunt mândri de faptul că sunt bucureșteni.
Atașamentul față de oraș este dat mai degrabă de oportunitățile pe care Bucureștiul le oferă, din punctul de vedere al educației, al carierei, al business-ului și, nu în ultimul rând, al petrecerii timpului liber, al distracției.
În timp ce sentimentul de apartenență la comunitate este mult mai redus și se referă mai degrabă la micro-comunități, nu la întregul oraș.

Bucureștiului și bucureștenilor le lipsește un set de valori comune, specifice, la care să adere, spun concluziile studiului.
În același timp, unul din trei bucureșteni și-ar dori să părăsească orașul, pentru a se muta la casă, într-o zonă mai puțin aglomerată, cu o poluare mai redusă și în care coeziunea comunității locale este mai mare, mar relevă studiul.

Alina Karpovschi, director executiv al Fundației Comunitare București spune că bucureștenii au o relație pragmatică, tranzacțională cu orașul. Sunt bucureșteni pentru că orașul le oferă oportunități.
De asemenea, bucureștenii se simt mai apropiați de comunități mai mici, scară, bloc, cartier, decât de oraș, în ansamblul său.

Adina Vlad, de la Unlock Research, spune că studiul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 400 de persoane.

Bucureștiul e perceput ca un oraș plin de viață, de energie. Are un spirit explorator, e un amestec de povești vechi și noi, o varietate de locuri și activități pentru petrecerea timpului liber, spune Alina Vlad.

Oamenii sunt percepuți ca fiind intruzivi și prietenoși, conform studiului.

Satisfacție la cei mai înalți parametrii generează cultura, arhitectura și design-ul, businessul și distracția. Comunitatea, însă, este pe ultimul loc.

Bucureșteni se percep pe ei înșiși ca oameni diferiți, dinamici, cu un ritm de viață alert, empatici, interesanți, dar au o părere mult mai proastă despre ceilalți bucureșteni.
Imaginea despre sine diferă față de imaginea de ansamblu. Fiecare în parte se consideră o persoană mai bună, dar pe ansamblu imaginea nu e la fel de bună.

Atașamentul față de București este mai degrabă tranzacțional, pentru că orașul oferă oportunități.

Ceeea ce îi leagă de București sunt oportunitățile, de la educație, până la carieră și posibilitățile de petrecere a timpului liber.

Unul din trei bucureșteni și-ar dori să se mute în afara Bucureștiului, la curte, aer curat și o comunitate mai unită.

Doar 34% dintre cei intervievați se declară mulțumiți de calitatea vieții lor.

Cele mai mari nemulțumiri sunt legate de poluare, lipsa spațiilor verzi și lipsa coezunii, a comunității.
Bucureștenii simt că aparțin orașului, dar nu simt că aparțin comunității.

Bucureștiul nu are o identitate, în sine, niște valori caracteristice.

Astfel, apartenența generează un indice de 7,8 apartenență din 10, dar indicele de coeziune socială mult mai mic.

Un sentiment mai puternic de apartenență au mai degrabă tinerii cu venituri mari, în timp ce coeziunea socială mai ridicată se regăsește mai degrabă la vârstnicii cu venituri reduse.

Bucureștiul este un oraș vibrant, activ, explorator, dar , la nivel de comunitatea neclar. Lipsa de încredere în București este dată de lipsa de încredere între oamen, spun concluziile studiului.

Prezent la lansarea studiului, edilul Sectorului 1, George Tuță, spune că Primăria din Banu Manta depune eforturi pentru sporirea nivelului de coeziune a comunității.

Astfel, Autoritatea Locală pregătește un portal de cartier, prin intermediul căruia cetățenii să poată afla informații utile din cartier, dar și să poată accesa servicii publice.

De asemenea, anul acesta, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat o finanțare de 1 milion de euro, pentru proiecte comunitare – activități culturale, sportive, educaționale.

Alte demersuri orientate către creșterea coeziunii comunității locale sunt cele legate de extinderea infrastructurii educaționale, astfel încât părinții să aibă acces la creșă, grădiniță și școală, în proximitatea zonei în care locuiesc, deschiderea curților școlilor pentru comunitatea locală din cartier, și amenajarea de spații pentru seniori, în cartiere, conform edilului din Banu Manta.

Chiar și organizarea piețelor volante se constituie și într-un demers pentru creșterea coeziunii comunității locale.
Pentru că aceste piețe, organizate la sfârșit de săptămână în cartiere, le oferă oamenilor posibilitatea de a se aproviziona cu legume și fructe proaspete, cu produse tradiționale autohtone, iar producătorilor de a-și vinde produsele, direct, către consumatorii finali.
Dar piețele sunt și locul unde oamenii, vecinii, se pot întâlni, pot socialuza, în timp ce uși fac cumpărăturile, a mai explicat George Tuță.