„Noica – După 35 de ani”: Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi!

Articol de magdaboroiu, 5 decembrie 2022, 17:35

Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora, marți, 6 decembrie 2022, de la ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).

Andrei Pleșu revine la Idei în Agora după cincizeci de ediții, pentru o discuție despre Constantin Noica. (Arhiva păstrează filmul primei întâlniri: XVII. „Cultură, ideologie și politică în România de azi”, 20 februarie 2018.)

„Pentru mai multe generații crescute și formate în România, Noica a fost încă din timpul vieții sale un mit cultural central. În cultul acestei figuri mitice se regăseau deopotrivă intelectuali veritabili și veleitari, victime și propagandiști ai Partidului-stat, vârstnici și tineri, discipoli apropiați și îndepărtați, admiratori mai mult sau mai puțin lucizi și detractori mesmerizați.

Toți aveau un raport oarecare, întemeiat sau bovaric, cu una sau mai multe dintre dimensiunile imaginarului nostru social din anii 1964-1989: fascinația pentru înalta cultură interbelică și dorința de a reînnoda firul tradiției, memoria represiunii comuniste și încercările de a găsi forme relativ decente de libertate supravegheată, himera depășirii totalitarismului prin revenirea la naționalism, obsesia specificului național și tentația de discuta baștina în termenii ontologiei etnice, „boicotul istoriei” și ambiția de a-i transcende „teroarea”.

Așa am ajuns eu însumi la Noica în adolescență și prima tinerețe, când două din cărțile sale, apărute în 1944, mi-au revelat la el două discursuri pentru mine ireconciliabile. Astfel, în Jurnal filosofic mi s-a părut că-l regăsesc pe Cioran, iar în Pagini despre sufletul românesc îl întâlneam la tot pasul pe Mircea Vulcănescu. Dar, am început atunci să mă întreb, se putea altfel?

De la Andrei Pleșu, discipol al lui Noica și personaj principal în romanul istoric al „Școlii” sale (transformat de Gabriel Liiceanu în paradigmă prin Jurnalul de la Păltiniș), vom căuta răspunsuri la asemenea întrebări și vom afla despre Noica – omul și gânditorul – ceea ce numai Andrei Pleșu ne poate spune.” – Sorin Antohi.

Andrei Pleșu (n. 1948) a absolvit Facultatea de Arte Plastice (Secţia de istoria şi teoria artei) și a obţinut doctoratul în istoria artei la Universitatea din Bucureşti. Lector universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice (istoria şi critica artei moderne româneşti).

Profesor universitar de filozofie a religiilor la Facultatea de Filozofie a Universității din Bucureşti (1991–1997). Fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (numit ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, rector al Colegiului Noua Europă (1994-2014). Numeroase distincții, decorații, premii, doctorate honoris causa în mai multe țări. Activitate civică și politică — inclusiv ministru al Culturii, al Afacerilor Externe, consilier prezidențial. Prezență mediatică și publică inconfundabilă. Membru în World Academy of Art and Science, Académie Internationale de Philosophie de l’Art, Academia Europaea.

Scrieri principale (adesea reeditate, traduse în șapte țări): Călătorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco Guardi, Meridiane, 1981; Ochiul şi lucrurile, Meridiane, 1986; Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (traduceri în franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (traduceri în germană, maghiară); Limba păsărilor, Humanitas, 1994; Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, 1996; Eliten – Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin–New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, 2003 (traduceri în franceză, maghiară, germană, engleză, polonă); Obscenitatea publică, Humanitas, 2004; Comèdii la Porţile Orientului, Humanitas, 2005; Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri, Humanitas, 2006; Note, stări, zile, Humanitas, 2010; Despre frumuseţea uitată a vieţii, Humanitas, 2011; Faţă către faţă, Humanitas, 2011; Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, 2012; Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri, Humanitas, 2013; O idee care ne suceşte minţile (cu Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici, Humanitas, 2014); Dialoguri de duminică (cu Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2015); Nelinişti vechi şi noi, Humanitas, 2016; Despre inimă şi alte eseuri, Humanitas, 2017; numeroase studii şi articole în reviste româneşti şi străine.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea.