Câte clădiri ilegale are de demolat Primăria Capitalei?

Articol de Mircea Apostolescu, 21 iulie 2022, 09:41 / actualizat: 21 iulie 2022, 11:17

Ce se va întâmpla cu clădirile ilegale aflate în diverse stadii de execuție?

După ce anunțase, cu bucurie oprirea lucrărilor de construcție la Modrogani 1A, în curtea sediului central al PNL și la Icoanei 2-8, primarul general Nicușor Dan venea, ieri, cu o nouă veste îmbucurătoare, în aparență. Și anume faptul că a semnat autorizația de demolare pentru Cathedral Plaza. Clădirea fusese declarată ilegală în urmă cu 10 ani.

Până la demararea lucrărilor de demolare a Cathedral Plaza mai este, însă, cale lungă.
Dincolo de faptul că autorizația de demolare, ca orice act administrativ, poate fi atacată în contencios, ceea ce înseamnă un nou proces, dincolo de laborioasele proceduri ce trebuie îndeplinite înainte de a se ajunge la demolarea propriu-zisă, mai este pe rolul instanțelor un proces privind introducerea în legalitate a clădirii.
Procesul, deschis de proprietarul clădirii, a avut termen de pronunțare chiar ieri. Pronunțarea s-a amânat pentru data de 29 iulie.
Chiar Nicușor Dan recunoștea, într-un interviu la Hotnews, că există un asemenea proces.
Mai mult în procesul respectiv sunt parte două ONG-uri – Asociația Salvați Bucureștiul si Fundația Eco Civica.
În momentul de față, se discută despre niște expertize, una legată de securitatea clădirii la incendiu, în momentul autorizării, cât și în prezent. O altă expertiză are drept obiect comportarea clădirii în caz de seism. Și o a treia este legată de “rezistența mecanică și stabilitate” a clădirii.

Trecând, însă, peste toate acestea și peste prețul uriaș al demolării – estimat de către Nicușor Dan la 7-8 milioane de euro, dar despre care, pe vremea lui Sorin Oprescu, se estima că s-ar ridica la 12-15 milioane, iar astăzi, unii specialiști spun chiar la 20 de milioane de euro, Bucureștiul este plin de construcții începute și părăsite, în diverse stadii, de construcții ilegale finalizate, dar și de clădiri de patrimoniu, foarte frumoase, care stau să cadă.

Din categoria clădirilor ilegale, terminate sau oprite în diverse stadii de execuție, pot fi amintite angroul și blocul Puzdrea de pe Bulevardul Poligrafiei, în apropiere de Casa Presei, structura de beton care este construită în colțul străzii Intrarea Geneva, de dinainte de 1989 și care se degradează în mod constant și periculos, un planșeu fiind deja prăbușit.
De asemenea, se încadrează la această categorie structura de beton cu o macara în mijloc de pe strada Visarion, colț cu Bulevardul Lascăr Catargiu, chiar vizavi de Casa “Lipatti”.

Tunuri imobiliare ale anilor ’90…

Unele dintre aceste cazuri au făcut valuri în epocă. Un astfel de caz celebru a fost angroul și blocul Puzdrea de pe Bulevardul Poligrafiei.
Acesta a fost construit, în anii ’90, chiar pe apeductul care asigura alimentarea cu apă a zonei de nord-vest a Capitalei.
Edilii vremii susțineau că, în cazul producerii unei avarii la apeductul cu diametrul de trei metri, oamenii din zona respectivă ar fi rămas fără apă.

Mai târziu, autoritățile au descoperit că se putea interveni la acea mega-conductă, chiar dacă deasupra ei este amplasată respectiva construcție. Costurile intervenției, însă, sunt foarte mari.
Oricum, potrivit reglementărilor în vigoare, de o parte si de alta a apeductelor, pentru a se putea interveni în cazul unei avarii, trebuie lăsată o distanță de cel puțin 30 de metri.

Puzdrea și-a apărat angroul cu bodyguarzii!

Angroul lui Puzdrea a stârnit un mare scandal în epocă.
Autoritățile vremii spuneau că, pentru respectiva constructie nu s-ar fi obținut certificatul de urbanism și că proprietarul acesteia ar fi avut doar un aviz pentru ridicarea unei constructii metalice provizorii, nu pentru una definitivă, din beton, așa cum s-a construit. Când Primăria a încercat să demoleze angroul, proprietarul său, omul de afaceri Dumitru Puzdrea a așezat bodyguarzii în linie și l-a apărat.

Construcția a rămas în picioare până în ziua de astăzi. Mai mult decât atât, chiar în lipsa autorizației de construire, proprietarul a reușit să branșeze construcția la rețelele de utilități – apă, canalizare, energie electrică etc.

Vina pentru această situație ar fi aparținut regiilor de la vremea respectivă – de apă și canalizare, RGAB, de distribuție a energiei electrice, RENEL, care au permis conectarea la utilități fără a solicita toate actele doveditoare, așa cum prevedeau reglementările în vigoare. Conform acestora, daca o constructie nu are autorizația de construcție, proprietarul acesteia nu poate încheia contracte pentru utilități.

La vremea respectivă reprezentanții omului de afaceri Dumitru Puzdrea au susținut că ar fi obținut toate avizele și aprobările necesare în baza vechii legislații, cea valabilă înainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 50/1991 a construcțiilor.

Dumitru Puzdrea a reușit să câștige toate procesele cu Primăria.

Și mai aproape de Casa Presei Libere bucureștenii pot admira scheletul blocului Puzdrea.
Puțini dintre cei care trec astăzi prin zonă mai știu că acest schelet de beton, ridicat în anii ‘90 a făcut obiectul primului mare scandal de corupție care viza executarea unor lucrări fără autorizație.

Scandalul a izbucnit în anul 1997 și l-a avut în centrul său pe omul de afaceri Dumitru Puzdrea.

Mediatizarea acestui caz a dus la modificarea legislației privind emiterea autorizațiilor în construcții – Legea 50/1991. Astfel, a fost introdusă răspundea penală pentru cei care realizează lucrări fără autorizație de construcție.

În cazul clădirii, ridicată fără autorizație de construcție, al cărui proprietar era Dumitru Puzdrea, instituțiile statului s-au mobilizat, inițial. Instanța a decis că proiectul imobiliar este construit ilegal și a dispus demolarea sa, însă, ulterior, acest lucru nu s-a mai întâmplat și blocul neterminat străjuiește și astăzi Bulevardul Poligrafiei.

Nicușor Dan spune că e treaba Primăriei Sectorului 1!

Primarul general Nicușor Dan spune că, nefiind zonă protejată, angroul și blocul Puzdrea sunt de competența Primăriei Sectorului 1.
“Da, este o…. acolo unde vorbiți, în zona Poligrafiei este… , nefiind o zonă protejată, este competența Primăriei Sectorului 1”, a răspuns Nicușor Dan la o întrebare București FM.

De altfel, peste drum, la intersecția Bulevardului Poligrafiei cu Strada Parcului, în zona de protecție a aceluiași apeduct, s-a înălțat un turn de 30 de etaje și 120 de metri înălțime.

Pentru construcția din Strada Visarion este în curs urmărirea penală!

Cât despre construcția de la intersecția Străzii Visarion cu Bulevardul Lascăr Catargiu, vizavi de Casa “Lipatti”, în acest caz este în curs o cercetare penală pentru demolarea fără autorizație a imobilului care se afla pe acel teren până în 2008.

In același timp se desfășoară și un proces civil prin care este contestată autorizația de construire. Iar dacă instanța va constata nelegalitate autorizației, Primăria Capitalei va trece și la demolarea acestei structuri, a susținut Nicușor Dan.

“Pe Visarion, există o cercetare penală în curs, pentru demolarea, înainte de construirea acelei structuri de care vorbiți, pentru demolarea clădirii care exista înainte. Era o clădire care, după cum știți, era perfect funcțională, în anul 2008 și care s-a demolat, fără nicio autorizație, bucată cu bucată, până când nu a mai rămas nimic. Din nou, o autorizație dată de administrația precedentă, care este contestată în instanță pentru mai multe motive. Unul din motive este că Primăria (… Municipiului București n.r.) a scris, în fals, că terenul e liber, deși nu era. Și celelalte motive vizează regimul de înălțime, distanțe laterale și ceilalți parametrii urbanistici. Acolo, procesul civil se desfășoară, lucrările sunt oprite prin ordonanță a Parchetului. În situația în care se constată că autorizația este ilegală, vom fi în aceeași situație și acea clădire, acea structură va trebui demolată”, a răspuns Nicușor Dan la o întrebare București FM.