Care pe unde s-a ascuns

Articol de razvanursuleanu, 13 iunie 2017, 08:30

“Care” și “pe care”, un caz rezolvat de foarte multă vreme într-una dintre rubricile noastre, deși amintirea eruditei expresii “slovacii care i-am bătut a jucat mai bine” o să mă bântuie ani de zile de acum înainte. Va trebui să redeschidem însă acest dosar, pentru că o discuție purtată între microbiștii care activează pe lângă blocul meu ne-a oferit un nou orizont de cercetare.

“Meciul s-a terminat la unsprezece și jumătate, care am venit direct acasă” a afirmat unul dintre domnii participanți la discuție. În opinia mea, pronumele “care” este absolut inutil aici și tot stau și mă gândesc de atunci de ce microbistul respectiv l-a strecurat printre cuvintele sale. Dacă ar fi fost un exemplu singular, poate că aș fi trecut cu vederea peste el, dar când am fost să plătesc întreținerea un vecin a spus “îmi plăcea filmul dar muream de somn, care bineînțeles că am adormit cu televizorul deschis”.

Dragi prieteni, vă spun sincer că nu am un răspuns concret legat de logica apariției lui “care” în exemplele prezentate. Presupun însă că ar putea fi vorba despre o simplificare barbară pentru “MOMENT ÎN CARE”. “Meciul s-a terminat la unsprezece și jumătate, MOMENT ÎN CARE am pornit direct spre casă” și “Îmi plăcea filmul dar muream de somn și bineînțeles că a venit MOMENTUL ÎN CARE am adormit cu televizorul deschis”.

Ca de fiecare dată, recomandarea noastră este aceea de a nu participa sub nicio formă la apariția unei limbi telegrafice, lipsită de personalitate.

Firește că se poate și mai rău, de exemplu “meci, unșpe juma’, acasă” sau “film, obosit, sfor-sfor”, dar prefer să începem noi să reparăm lucrurile ce tind să se strice decât să așteptăm un depanator lingvistic CARE să facă ordine în locul nostru.