Analfabetismul funcțional în România: ce arată rezultatele PISA 2025 despre educație

Noul an școlar readuce în atenție rezultatele elevilor români la competențele de bază, iar datele PISA 2025 arată că o parte importantă dintre adolescenți întâmpină dificultăți la citire, matematică și științe.

Ce arată rezultatele PISA 2025

Anul școlar 2026-2027 a început pe 7 septembrie, însă revenirea elevilor la cursuri readuce în discuție și una dintre problemele importante ale sistemului de educație: nivelul competențelor de bază.

Rezultatele PISA 2025, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în septembrie 2026, arată că România se situează sub media OCDE la matematică, citire și științe. Evaluarea PISA analizează în ce măsură elevii de 15 ani pot folosi ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme și situații din viața reală.

La citire, 52% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul minim de competență, ceea ce înseamnă că 48% au rămas sub acest nivel. La matematică, 48% au atins nivelul minim, iar 52% au fost sub acesta. În cazul științelor, 54% au atins cel puțin nivelul 2, în timp ce 46% au rămas sub nivelul minim.

Aceste date sunt relevante pentru discuția despre analfabetismul funcțional, dar rezultatele PISA nu reprezintă, în sine, o măsurătoare a „analfabetismului funcțional” în sensul unei statistici naționale cu această denumire. Ele indică proporția elevilor care nu ating un anumit prag de competență în domeniile evaluate.

România, sub media OCDE la competențele de bază

În România, elevii au obținut rezultate sub media OCDE la toate cele trei domenii principale evaluate. Mai mult, față de 2015, proporția elevilor aflați sub nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă puncte procentuale la citire și cu șapte puncte procentuale la științe.

În același timp, rezultatele din 2025 trebuie privite și în contextul unei scăderi generale a performanțelor în țările OCDE. La nivelul organizației, rezultatele medii la citire și matematică au continuat să scadă, iar PISA 2025 a înregistrat cele mai mici medii OECD de până acum la aceste domenii.

Datele nu descriu, așadar, doar situația României, însă arată că dificultățile elevilor români în ceea ce privește competențele de bază rămân importante.

Educația, între investiții și rezultate

O altă temă importantă este nivelul cheltuielilor publice pentru educație. Cele mai recente date Eurostat disponibile pentru comparația europeană arată că, în 2023, România a alocat pentru educație echivalentul a 3% din PIB, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană în acel an. Media UE a fost de 4,7%.

Este o diferență care trebuie privită în contextul mai larg al finanțării sistemului și al modului în care sunt distribuite resursele. Nivelul cheltuielilor nu explică singur performanțele elevilor, dar reprezintă unul dintre indicatorii relevanți atunci când este analizată capacitatea sistemului de a asigura condiții de învățare și resurse pentru școli.

Diferențele dintre școli și mediul rural

Problemele educației sunt mai vizibile în zonele în care accesul la resurse și la personal calificat este mai dificil. Datele INS pentru anul școlar 2025-2026 arată că numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut de la 224.609 la 219.942, adică cu 4.667 de persoane într-un singur an.

Scăderea a fost mai accentuată în mediul rural. Numărul cadrelor didactice din școlile de la sate a scăzut cu 3.208 persoane, de la 78.239 la 75.031. Datele indică astfel o presiune suplimentară asupra școlilor din zonele în care accesul la educație de calitate este deja mai dificil.

Diferențele dintre elevi sunt legate și de contextul socio-economic. PISA 2025 arată că statutul economic, social și cultural este asociat cu diferențe importante de performanță, ceea ce face ca problema educației să fie și una legată de inegalități.

Lectura, între școală și noile obiceiuri de consum

În acest context, lectura rămâne una dintre competențele esențiale pentru dezvoltarea capacității de înțelegere și analiză a informațiilor. Rezultatele PISA arată că România are un procent ridicat de elevi sub nivelul minim de competență la citire.

Pe de altă parte, există și semnale pozitive în ceea ce privește interesul pentru carte, cel puțin în anumite zone ale țării. Datele Libris pentru 2025 arată că Ilfov, Brașov și București au înregistrat cele mai multe comenzi de carte pe cap de locuitor. Analiza exclude vânzările de manuale și de cărți școlare, tocmai pentru a surprinde mai bine preferințele de lectură.

În București au apărut și proiecte care încearcă să transforme lectura într-o activitate colectivă. Un exemplu este conceptul „Silent Reading Party”, parte din programul „Mișcarea pentru lectură”, prin care oamenii sunt invitați să citească împreună, în spații neobișnuite. În august 2026, Fundația Cărturești a organizat chiar un astfel de eveniment într-un tren pe ruta București–Constanța.

Astfel de inițiative pot contribui la apropierea tinerilor de lectură, însă ele nu pot înlocui măsurile necesare la nivelul întregului sistem educațional.

Părăsirea timpurie a școlii rămâne o problemă

O altă provocare este părăsirea timpurie a educației și formării. Potrivit Eurostat, în 2025, 15,5% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani din România erau în această situație, adică aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai urmau o formă de educație sau formare. Media Uniunii Europene era de 9,1%. România a avut astfel cea mai ridicată rată din UE în 2025.

Este importantă și diferența dintre părăsirea timpurie a educației și abandonul școlar: cei doi indicatori nu sunt sinonimi. În cazul datelor Eurostat, este vorba despre populația de 18-24 de ani care nu mai este implicată în educație sau formare și care are cel mult nivelul gimnazial de educație.

O problemă care nu are o singură cauză

Rezultatele PISA, nivelul finanțării, deficitul de cadre didactice, diferențele dintre mediul urban și cel rural și părăsirea timpurie a școlii descriu probleme diferite, dar legate între ele.

Discuția despre analfabetismul funcțional nu poate fi redusă la o singură explicație sau la responsabilitatea unei singure categorii. Modul de predare, accesul la resurse, pregătirea profesorilor, situația socio-economică a familiei, relația elevilor cu lectura și schimbările în felul în care tinerii consumă informație sunt elemente care trebuie analizate împreună.

Datele PISA 2025 arată, în primul rând, cât de important este ca elevii să nu acumuleze doar informații, ci să poată să le înțeleagă, să le folosească și să le verifice. Iar această competență devine cu atât mai importantă într-un spațiu informațional în care conținutul este tot mai rapid, mai fragmentat și mai dificil de evaluat.

Autor: Andreea Oargă