Românii plătesc costul crizei economice. Adrian Negrescu: „2027 va fi un an extrem de dificil”.

Deficitul bugetar a scăzut, dar prețurile rămân ridicate. Datoria publică a crescut, iar statul plătește zeci de miliarde de lei numai pentru dobânzi. Economia arată câteva semne de stabilizare, însă oamenii continuă să simtă presiunea în propriul buget.

Articol de Monica Liche, 8 septembrie 2026, 17:19

Cât ne costă, de fapt, dezechilibrele economice? Mai urmează taxe? Când ar putea începe să crească din nou puterea de cumpărare și cât de dificil va fi anul 2027?Aflam azi, de la Adrian Negrescu, analist economic, invitatul Ioanei Brușten, În Comunitate.

Întreținerea ar putea trece de 1.000 de lei la două camere. 

 Scumpirile din energie se vor vedea în lunile următoare și în cheltuielile de zi cu zi. Pentru cei racordați la sistemele centralizate de termoficare, una dintre cele mai grele facturi ar putea fi chiar întreținerea. Analistul economic Adrian Negrescu vorbește despre estimări care duc costurile peste 1.000 de lei pentru un apartament cu două camere și avertizează că multe familii ar putea avea dificultăți în a le plăti.

„Facturile la întreținere vor fi o mare problemă, din punctul meu de vedere, în iarna acestui an, pentru marea majoritate a populației. Există niște estimări în piață potrivit cărora întreținerea pentru un apartament cu două camere, în regim centralizat, va ajunge la peste 1.000 de lei. La trei camere va trece de 1.300-1.500 de lei. La patru camere nu mai vorbesc. (…) Va crește și prețul gigacaloriei, iar dacă se scumpește gigacaloria, va fi o problemă pentru o mare parte a populației să-și plătească facturile la întreținere.”

Când am putea începe să simțim o schimbare

Prețurile mai mari au schimbat deja felul în care cumpărăm, iar o inflație mai mică nu înseamnă că ele se întorc la nivelurile de acum câțiva ani. O posibilă schimbare ar putea apărea atunci când inflația va coborî suficient pentru a permite reducerea dobânzilor. Abia de acolo, spune Adrian Negrescu, puterea de cumpărare ar putea începe să se refacă.

„Atâta timp cât inflația se va reduce și să sperăm că se va întâmpla ceea ce spune Banca Națională, anul viitor vom coborî la o inflație de 3-4%. Atunci se vor reduce și dobânzile la credite. Asta ar fi o veste bună. Și, din momentul acela, ușor-ușor va reveni și puterea de cumpărare. Adică banii noștri vor începe să valoreze mai mult decât în prezent.”

 2027, un an cu puțin loc pentru creșteri de venituri

Pentru anul viitor, ecuația bugetară rămâne complicată. Statul trebuie să plătească datorii și, în același timp, să reducă deficitul. În aceste condiții, Adrian Negrescu, analist economic,  nu se așteaptă la creșteri de salarii și pensii care să țină pasul cu inflația. În plus, atrage atenția asupra modificării modului de calcul al taxelor locale pe proprietate.

„De acum încolo va fi din ce în ce mai greu. 2027 va fi un an extrem de dificil, pentru că, pe lângă faptul că vom avea de plătit de la bugetul de stat vreo 21 de miliarde de euro datorii publice, mai trebuie să reducem și deficitul la 5,2%. (…) Eu nu mă aștept ca de la 1 ianuarie să vedem creșteri de salarii și pensii mai mari de 5%, adică sub nivelul inflației. (…) Sper să nu asistăm din nou la creșteri de taxe, cu toate că una este sigur că va crește: taxa locală pe proprietate.”

 Când cumpărăm mai puțin, problema ajunge și la firme

Un coș de cumpărături mai mic pare, la prima vedere, o problemă strict personală. La nivelul întregii economii însă, milioane de astfel de decizii înseamnă vânzări mai mici pentru companii. Cele mai expuse sunt firmele mici, care au rezerve financiare reduse și depind de banii încasați de la o lună la alta.

„O economie fragilă depinde foarte mult de vânzările din fiecare zi, de consum, care este principalul motor al unei economii. Dacă firmele nu mai fac vânzări, încep, ușor-ușor, să se blocheze din punct de vedere financiar și se creează acel val de închidere de companii. (…)Puterea de cumpărare a populației a scăzut. Oamenii au pierdut foarte mulți bani din cauza inflației și nu mai cumpără. Sunt concentrați pe produsele alimentare de bază.”

 Economia a intrat într-o perioadă de așteptare

Încrederea este elementul care nu apare în statistici dar care leagă Investițiile, consumul, salariile și deciziile companiilor. Adrian Negrescu descrie economia actuală prin imaginea unui îngheț, în care oamenii și firmele amână decizii pentru că nu știu suficient de clar ce urmează.

„Aș spune că noi suntem într-un fel de “ice age” economic, o perioadă de îngheț economic în care investițiile au înghețat, salariile și pensiile sunt și ele înghețate de doi ani. (…) Sunt atât de multe întrebări, încât toată lumea stă într-o stare de expectativă. Din păcate, asistăm la o stagnare, la un îngheț economic care se poate întinde pe o perioadă foarte lungă de timp dacă nu vor veni niște măsuri clare pentru a reclădi, în primul rând, încrederea în economie.”