Provocările online – între validare socială și consecințe reale

Internetul nu mai este un spațiu extern pentru copii, ci mediul în care cresc. Între interdicții, presiune socială și lipsa de ghidare, riscurile devin tot mai greu de controlat.

Articol de Monica Liche, 28 martie 2026, 10:15

Discutăm despre cum funcționează aceste mecanisme și, mai ales, despre ce trebuie făcut atunci când lucrurile scapă de sub control, cu Cristian China Birta – consultant social media și comisar de poliție Iulian Drăgoi, șef al Serviciului de Presă al Ministerului Afacerilor Interne, invitații lui Răzvan Ursuleanu în Comunitate.

Nevoia de apartenență determină comportamente riscante

Participarea la provocări online este influențată de nevoia de acceptare în grup. Copiii nu caută riscul, ci validarea. În lipsa acesteia, apare presiunea de a imita comportamentele care aduc recunoaștere.

„În același timp, trebuie să înțelegem că această situație trebuie abordată și din punct de vedere sociologic și psihologic, pentru că copilul nu dă curs provocărilor de pe internet care pot fi periculoase doar pentru că așa vrea el, ci pentru că resimte nevoi care vin din grupul din care face parte: să nu se simtă exclus, să pară cool și așa mai departe.” – comisar de poliție Iulian Drăgoi, șef al Serviciului de Presă al Ministerului Afacerilor Interne

Social media amplifică presiunea de validare

Platformele digitale creează un mecanism continuu de evaluare socială. Reacțiile devin indicatori de valoare, iar expunerea constantă transformă comparația într-un reflex. Această presiune influențează deciziile și comportamentele.

„Social media este ca o nuntă continuă. Toată lumea se pregătește să arate mai bine, să impresioneze, să primească reacții. Dacă înainte făceam asta de câteva ori pe an, acum se întâmplă zilnic. Este o presiune continuă de a fi văzut și apreciat. Este acel FOMO, teama de a nu pierde ceva. 56% dintre români fac asta zilnic. Dacă înainte trăiam aceste momente de câteva ori pe an, acum ele se repetă în fiecare zi.” – Cristian China Birta – consultant social media

Riscul este perceput greșit de copii

Conținutul online nu reflectă realitatea completă. Clipurile prezintă rezultatul, nu consecințele. Copiii nu au experiența necesară pentru a evalua corect pericolul și tind să creadă că pot reproduce ceea ce văd.

„Mai există un pericol pe care, la vârsta aceea, copiii îl înțeleg mai greu. Chiar dacă pe internet nu pare periculos sau pare ușor ce face altcineva, de exemplu, un clip în care cineva se aruncă imitând zborul lui Superman și nu pățește nimic, în realitate lucrurile pot fi diferite.

Cel care face acel lucru poate să știe cum să cadă sau să fie vorba despre cascadori. Dacă încerci să reproduci asta, s-ar putea să te lovești, să-ți fracturezi o mână sau un picior, sau chiar să apară consecințe mai grave. Nu vorbim din teorie, vorbim din cazuri reale.” – comisar de poliție Iulian Drăgoi, șef al Serviciului de Presă al Ministerului Afacerilor Interne   

Vulnerabilitatea emoțională amplifică riscurile

Dincolo de mecanismele digitale, există o componentă psihologică. Copiii care nu au repere clare sau sprijin emoțional sunt mai expuși la astfel de comportamente. Internetul devine doar canalul prin care aceste vulnerabilități se exprimă.

„Până la urmă, tragediile astea vin, de fapt, pe țeava internetului, să zic așa, pe țeava social media, dar vin pe un fond al oamenilor care sunt descoperiți psihic și sufletește.Acolo este  problema. Discuția, apropo, de relația părinți-copii, părinți care interzic, măi, oameni buni, încă o dată, eu am destui ani în care am văzut părinți care spun: copilul meu nu are acces la internet. Când e mic copilul, el nu știe altceva. Părinții zei pentru el. În momentul când crește, începe cu : ăia de ce pot și eu nu pot și începe o întreagă discuție. Și se strigă relația părinte-copil.” – China Birta – consultant social media

Radio România derulează o campanie dedicată siguranței minorilor în spațiul virtual, denumită Stai sigur pe net. Inițiativa urmărește informarea corectă a adulților, tinerilor și adolescenților cu privire la riscurile la care se expun pe rețelele sociale. Aducem în discuție riscurile internetului, de la provocări virale tragice la hărțuire și dependență digitală.