Scammerii și fraudele online: cum funcționează și cum ne protejăm

Internetul este prietenul de nădejde al multora, dar poate deveni foarte ușor un dușman de temut. Într-o perioadă în care folosim zilnic Internetul pentru aproape orice, tentativele de înșelăciune online s-au înmulțit îngrijorător. Escrocii sau scammerii recurg la metode din ce în ce mai inventive, iar ultilizatorii, în special cei tineri sau cei neinformați, devin ținte sigure.

Articol de Sabina Lapadatescu, 16 martie 2026, 09:00

Frauda online reprezintă furtul unor date sensibile (parole, carduri) sau bani, prin intermediul Internetului. Cele mai des întâlnite metode de fraudă online sunt phishing-ul prin email/SMS (smishing) și site-urile false. Concret, atacatorii imită entități de încredere și, în acest fel, obțin informații valoroase. Pentru protecție este nevoie de atenție, verificarea surselor și utilizarea soluțiilor de securitate cibernetică.

Două treimi dintre utilizatori au avut probleme

La nivel global, aproape două treimi (65%) dintre utilizatorii de Internet s-au confruntat cu un incident cibernetic distribuit prin e-mail cel puțin o dată pe săptămână, iar peste jumătate (53%) prin apeluri telefonice și mesaje vocale, relevă rezultatele unui studiu publicat în 2025 de platforma Malwarebytes.

La nivel național, potrivit unui studiu realizat în 2025 de Reveal Marketing Research, 61% dintre români declară că au fost ținta unor tentative de fraudă online, deși 68% dintre românii din mediul urban se consideră bine informați și conștienți de riscurile asociate înșelătoriilor online.

Cercetarea a arătat că principalele consecințe ale fraudelor online sunt infectarea dispozitivului cu malware sau viruși (42%), furtul de date personale, precum informații bancare, parole sau documente, (22%) și pierderea de bani (30%).

„Printre cele mai populare tipuri de fraude online pe care românii menționează că le-ar recunoaște se numără e-mailurile sau mesajele de tip phishing, cum ar fi mesajele false care par a fi de la bănci (73%), urmate de escrocheriile prin rețele sociale, precum conturi false care solicită bani sau date personale (72%). De asemenea, 69% dintre respondenți spun că pot identifica apelurile telefonice frauduloase, în timp ce 53% afirmă că pot recunoaște site-urile false care imită branduri cunoscute sau promoțiile și concursurile înșelătoare”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare de piață.

Fraude online devenite ”clasice”

Scammerii recurg deseori la crearea de site-uri false sau clonate, care imită în detaliu paginile unor magazine legitime, astfel încât preluarea datelor să fie facilă.

Alteori, utilizatorii primesc apeluri, SMS-uri sau e-mailuri care par să provină de la instituții publice sau diverse companii. Sub „pălăria credibilității”, scammerii cer date personale sau bancare.

De exemplu, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a lansat un avertisment, în luna ianuarie, cu privire la o metodă de înșelăciune ce presupune clonarea unei firme de curierat. Concret, utilizatorii sunt rugați să acceseze un link pentru detalii despre un colet. În realitate, link-ul direcționează către o pagină falsă, creată pentru furt de bani sau informații.

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a avertizat că infractorii creează pagini false de internet care imită și identitatea unor instituţii de presă cunoscute din România şi care promovează platforme fictive de investiţii. Acţiunea se desfăşoară, în paralel, prin reclame online, care pot apărea în spaţiile publicitare ale site-urilor cunoscute de ştiri, pentru a ajunge la un public cât mai larg.

În perioada sărbătorilor, au fost multe scheme de phishing și pe TikTok. Atacatorii cibernetici au trimis mesaje înșelătoare pentru a obține date personale, acces la conturi sau bani.

Au fost făcute fraude online și în numele Companiei de Administrare a Infastructurii Rutiere. În această perioadă, au circulat mesaje înşelătoare care pretind că sunt trimise în numele „Rovinietei” sau al companiei şi solicită plata urgentă a unei presupuse taxe de drum restante. Șoferii care primesc astfel de mesaje sunt amenințati că dacă nu achită taxa vor fi amendați sau li se va confisca mașina.

Atacatorii informatici folosesc frecvent și identitatea vizuală a unor instituţii precum Interpol, Europol, Poliţia Română sau ANAF pentru a crea aparenţa de credibilitate în tentativele de fraudă online. Victimele sunt adesea intimidate prin acuzaţii grave – de exemplu, pornografie juvenilă, pedofilie, pornografie – şi prin impunerea unui termen scurt de răspuns, 48 de ore, pentru a induce presiune şi panică. În aceste condiţii, capacitatea de analiză scade, iar atacatorii încearcă să obţină date sensibile.

Fraude online realizate prin intermediul inteligenței artificiale

Și tentativele de escrocherie realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale au crescut considerabil în ultimii ani, atrage atenția Poliția Română. Inteligența artificială ajută la falsificarea identităţii sau crearea de imagini şi înregistrării trucate. Cele mai frecvente metode rămân mesajele înşelătoare trimise pentru a obţine date personale, însă, tot mai multe fraude apar şi la furnizori ori prin identităţi inventate digital.
Specialiştii avertizază că documentele false generate de inteligenţă artificială şi sistemele capabile să acţioneze autonom devin o ameninţare tot mai serioasă.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis, la începutul acestui an, că, în ultima perioadă, a fost identificată o nouă metodă de fraudă. Practic, infractorii clonează vocile persoanelor apropiate – din videoclipuri sau mesaje audio postate pe reţelele sociale – şi cu ajutorul AI-ului creează apeluri telefonice în care pretind că au avut un accident sau o urgenţă gravă, şi cer bani.

Specialiştii în securitate recomandă ca, în cazul primirii unui astfel de apel, să închideți și să verificaţi dacă informaţia este reală, sunând direct persoana în cauză.
Și foarte important, nu vă grăbiți să trimiteţi bani, date personale sau informaţii sensibile bancare. Specialiştii în securitate cibernetică mai recomandă să fiți atenţi la anomalii – vocile clonate pot prezenta uneori un ton monoton, pauze nenaturale sau zgomote de fundal ciudate.

Modalități prin care te poți proteja de fraudele online

În atacurile de tip phishing, mesajul este construit să pară oficial. Regula salvatoare este să compari informațiile din e-mail cu cele de pe site-ul real al instituției sau companiei și, mai ales, să verifici adresa expeditorului, pentru că acolo apar cele mai multe falsuri.  Când ceva nu se potrivește, interacțiunea ar trebui să fie oprită, iar link-ul să fie raportat.

„Am primit un mail care pare de la banca mea, însă în adresa de la care am primit mailul nu scrie nimic legat de bancă. Textul e foarte urgent, uneori îți spune că ai câștigat un milion de euro sau îți cere să îți actualizezi datele. Cam așa arată un mail de phishing”, a explicat pentru București FM Alexa Josephs, specialist în securitate cibernetică la Directoratul pentru Securitate Cirbenetică.

Pentru protecție, recomandarea este o rutină simplă: parole gestionate corect, actualizări la zi și raportare rapidă când ceva pare în neregulă.

„Primul lucru: un manager de parole, este foarte important. Apoi, e important să nu ne speriem și să nu ne agităm. Dacă vedem ceva suspect, raportăm. Ne facem update, păstrăm cele mai noi versiuni ale aplicațiilor, pentru că actualizările repară vulnerabilități și probleme. E important să facem update la tot ce putem, inclusiv antivirusul pe calculator. Astea sunt măsuri de igienă de securitate cibernetică, dacă ținem cont de ele, ne ferim mai ușor și de tehnicile de inginerie socială”, a mai explicat Alexa Josephs.

Radio România derulează, în luna martie, Campania Stai sigur pe net, o campanie de conştientizare ce aduce în prim-plan riscurile reale ale consumului iresponsabil de Internet şi social-media în rândul copiilor şi adolescenţilor.