Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de Ministerul Energiei.
Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene.
Această decizie face parte din planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Este un nou semnal că, așa cum preconiza ministrul Energiei Sebastian Burduja, România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, fără a periclita securitatea energetică a românilor.
Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie în subordinea Ministerului Energiei, ci un adevărat pilon al sistemului energetic național.
El produce energie în bandă, adică energie stabilă, care nu ține de ploaie, vânt sau soare și care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor.
Fără Complexul Energetic Oltenia, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene.
Zilele trecute, la Bruxelles, în fața Comisarului european pentru Energie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a susținut poziția României conform căreia închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune.
“Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins.
În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite”, spune Burduja.
Tranziția către energie curată trebuie să fie una sustenabilă și corectă, mai susține poziția Ministerului Energiei și a Guvernului României.
În context, trebuie amintit faptul că țara noastră și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990.
În aceste condiții România își păstrează ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național.
Până atunci, vor fi puse în funcțiune suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care au fost contractate anul trecut, după 20 de ani.
“Este important să sprijinim tranziția Complexului Energetic Oltenia și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin acest această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor”, mai spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.