România după alegeri. Ce urmează?

Românii și-au ales președintele.

Articol de Monica Liche, 19 mai 2025, 17:03

România după alegeri. Ce urmează? Am analizat impactul politic, economic și internațional al noului mandat prezidențial,  ieșirea din interimat, conturarea viitorului guvern și rolul României în relația cu SUA, NATO și UE cu Emanuel Cernat, analist de politică externă, invitatul Ioanei Brușten  #ÎnComunitate.

Un vot cât o răscruce

Participarea masivă la vot, atât în țară, cât și în diaspora, dincolo de exercitarea unui drept democratic, a fost și  un răspuns al societății dat clasei politice. Într-un climat tensionat, în care s-au suprapus oboseala electorală, neîncrederea în partide și frica de radicalizare, votul a devenit un act de poziționare clară a României în spațiul pro european.

„ Suntem după un moment care pune capătul unei campanii electorale extrem de lungi. Să nu uităm că episodul de ieri, de fapt, încheie un an super electoral care s-a prelungit și în 2025. Din această perspectivă, într-adevăr, există la nivelul societății românești o epuizare, o oboseală acumulată, iar tensiunea acumulată în ultimele săptămâni și polarizarea excesivă a societății, până la urmă, a avut nevoie de un moment de deznotământ, deznotământ care a venit ieri.

(…)Am văzut o participare remarcabilă la vot, o mobilizare a votanților atât în România cât și în diasporă, o mobilizare istorică. Practic, ne-am amintit foarte mult de rezultatele și de prezența la vot din anii 90, din zorii democrației românești, atunci când exista, cu adevărat, un entuziasm al populației în a-și execita acest drept democratic.” – Emanuel Cernat

 Ce urmează după interimat

 Ieșirea din interimatul prezidențial aduce cu sine provocarea majoră a recâștigării încrederii în instituții. E nevoie de coerență, nu de promisiuni. De construcție, nu de calcule politice.

 „ Dacă ne arăta ceva această campanie electorală și rezultatul votului de ieri este exact această problemă a existenței unor falii adânci în interiorul societății.

 Ori, președintele României va trebui, ca o prioritate absolută a mandatului său, să își propună și să încerce crearea unor punți de dialog între aceste două Românii fracturate. Și nu vorbim numai de două Românii fracturate, sunt mai multe, pentru că avem pe de-o parte, și aici chiar președintele ales, Nicușor Dan, vorbea despre o Românie a marilor orașe, o Românie a micilor orașe și a satelor, dar și o Românie aflată peste granițe, vorbim aici de diaspora românească. Toate aceste părți componente a unei singure Românii, pentru că, până la urmă, este o singură Românie, ar trebui reconciliate, într-un fel.” – Emanuel Cernat, analist politică externă

 Relații internaționale

 Presa internațională și cancelariile europene au urmărit aceste alegeri cu un interes foarte mare. Rezultatul a fost interpretat ca o respingere clară a tentațiilor suveraniste și o reafirmare a angajamentelor strategice față de NATO, SUA și UE. România rămâne, pentru moment, o piesă stabilă pe tabla geopolitică.

„ În acest moment, Uniunea Europeană trăiește sub amenințarea unui reviriment al mișcărilor izolaționiste, suveraniste. Și atunci, temerea principală din partea celorlalte capitale europene era că și România se va înscrie pe această traiectorie a unor mișcări izolaționiste și care s-ar depărta de o viziune a unei unități europene. Și tocmai de aici, iată, felul în care au fost observate aceste alegeri, felul în care au fost relatate în presa internațională, ne arată foarte mult despre felul în care suntem percepuți.

Am văzut astăzi numeroase articole de presă și titluri în presa internațională care vorbeau exact despre acest lucru. Despre o depărtare a României de la tentația această suveranistă, de o reapropiere a României sau de o continuitate a României pe această cale europeană, majoritatea mesajelor fiind mesaje care salutau alegerea făcută de români și sperau în continuarea vieții cotidiene într-un ritm al normalității.” — Emanuel Cernat

 Economia între așteptări și pragmatism

 Piața a reacționat imediat: stabilitate pe cursul de schimb, optimism pe bursă. Investitorii au tradus votul ca pe o promisiune de predictibilitate, dar mingea e în terenul viitorului guvern, care va trebui să vină cu un plan de redresare a economiei și de atragere a banilor europeni.

„ Am văzut reacțiile în ceea ce privește cursul de schimb, am văzut reacțiile în ceea ce privește bursa de valori București, am văzut reacțiile în ceea ce înseamnă scăderea a indicelui Robor.

Sunt niște elemente extrem de clare, care arată că până la urmă, economia românească este un organism extrem de viu, un organism extrem de sensibil la orice fel de amenințări, și când mă refer la amenințări, mă refer la amenințarea a instabilității și a impredictibilității.

Până la urmă, investitorii nu vor să-și riște banii într-un mediu care nu este predictibil, într-un mediu care ar putea astăzi să fie, mâine să nu mai fie.

(…)Cu cât vom intra mai repede într-o logică a normalității, cu un președinte instalat, cu un guvern nou instalat, votat și care este gata să-și înceapă activitatea, cu atât mai repede vom vedea o reașezare inclusiv a burselor, o reasigurare a investitorilor, lucru care se va traduce foarte rapid într-o creștere a perspectivelor economice.” – Emanuel Cernat, analist politică externă

România după alegeri. Ce urmează?

 Provocarea-cheie a momentului este formarea unui guvern funcțional, într-un Parlament fragmentat. Guvern tehnocrat, de coaliție ori minoritar –  scenariile rămân deschise, dar timpul presează. PNRR-ul, reforma fiscală, și deficitul bugetar impun acțiune rapidă, nu jocuri de poziționare.

„ Avem un angajament asumat în fața Comisiei Europene de a reduce până la finalul acestui an deficitul bugetar până la 7%, iar pentru a putea face acest lucru va trebui ca viitorul guvern să ia o serie de măsuri nepopulare.

De la viitorul executiv, populația cred că așteaptă să depășească momentul promisiunilor și să înceapă să treacă la acțiune, să înceapă să implementeze acele reforme pentru că tot vorbim de reformele atât de necesare, de reforma aparatului bugetar, de reformele fiscale, de reforma sistemului medical, reforma sistemului educațional.

(…)Ceea ce așteaptă astăzi populația, de la viitorul executiv, este o implementare a acestor reforme. Nu este cel mai ușor moment, dar să nu uităm că pe de altă parte, în acest moment, practic, avem la dispoziție un an de zile, cel puțin un an de zile, dacă nu mai, măcar doi ani de zile, în care nu vom intra în logica campaniilor electorale. Este un moment de construcție.” — Emanuel Cernat, analist politică externă.