Expoziţie-eveniment la Biblioteca Academiei Române: Tudor Arghezi – meşteşugar al cuvintelor, spirit rebel şi inventator
Articol de arionmihaela, 16 mai 2025, 13:44
“În literatură, competinţa începe din momentul trecerii în veşnicie, la înmormântări şi la dezveliri de statui, şi scriitorul interesează când nu mai mişcă”, scria ironic Tudor Arghezi, într-un text din 1943. Personalitatea acestui meşteşugar al cuvintelor a stârnit însă interes şi în timpul vieţii sale tumultuoase, cum se întâmplă şi acum, la 145 de ani de la naşterea sa.
O expoziţie deosebită dedicată celui convins că ‘setea gândului o stinge numai picătura de spirt afurisit a condeiului’ a fost inaugurată ieri, în sala ‘Theodor Pallady’ a Bibliotecii Academiei Române. Ea reuneşte manuscrise, însemnări, tipărituri şi obiecte nu doar din activitatea literară argheziană, ci şi din universul său particular.
Pot fi văzute în vitrine cărţi rare, volume cu dedicaţie, cărţi poştale şi scrisori afectuoase adresate de poet mamei sale şi fratelui, fotografii de familie, schiţe pentru diverse dispozitive (cum este ‘aparatul de pocnit fără împuşcătură’), dar şi acte personale, precum legitimaţia de ziarist şi certificatul din noiembrie 1944 care atestă că I. N. Theodorescu este una şi aceeaşi persoană cu Tudor Arghezi. Sunt totodată expuse adeverinţa prin care se arată că Tudor Arghezi a fost închis în lagărul din Târgu Jiu, ‘ca urmare a poziţiei sale anti-naziste’, dar şi memoriul adresat de un grup de literaţi Regelui, pentru eliberarea confratelui din închisoare.
Alături de mărturii ale intensei activităţi gazetăreşti a scriitorului, inclusiv faimoasele ‘Bilete de papagal’ (1928), publicul poate admira portrete ale lui Arghezi executate de mari maeştri precum Corneliu Baba, Camil Ressu şi Iosif Iser. Şi, de asemenea, o sculptură originală semnată de academicianul Mircia Dumitrescu şi înfăţişându-i pe Tudor Arghezi şi pe soţia sa, Paraschiva.
“Această expoziţie reprezintă un mod de evocare, dar şi de omagiere a unei activităţi de excepţie’, a subliniat, la vernisaj, acad. Gheorghe Chivu, comparând reforma limbajului poetic reuşită de Arghezi cu cea realizată de Eminescu înaintea sa. Pentru Arghezi, continua căutare de “Cuvinte potrivite” a fost preocuparea de căpătâi, ceea ce s-a văzut şi în publicistica sa plină de vervă.
“A fost un mare gazetar”, cu un stil foarte expresiv şi cu o sintaxă inovatoare, l-a descris prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Din partea organizatorilor evenimentului, Biblioteca Academiei Române şi Muzeul Naţional al Literaturii Române, i-au fost înmânate diplome de mulţumire generosului donator Traian Radu, cel care a oferit celor două instituţii obiecte valoroase ce au aparţinut familiei scriitorului.
Expoziţia ‘Tudor Arghezi – 145 de ani de la naştere’ poate fi vizitată zilnic între orele 9-14, până pe 30 mai.
Intrarea este liberă.
