Nicuşor Dan: Deficitul este de 150 de miliarde de lei. Înseamnă tot PNRR-ul pe cinci ani
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, la Palatul Cotroceni, că situaţia financiară a României trebuie privită cu calm, însă respectarea ţintelor asumate de reducere a deficitului este obligatorie.
Articol de bucurestifm, 10 noiembrie 2026, 20:00
„Care e situaţia financiară şi de ce e crucială evaluarea agenţiilor de rating? Bugetul României 2026: venituri – 730 de miliarde de lei, cheltuieli de 860 miliarde de lei. Diferenţa, adică deficitul, adică cât cheltuim şi nu avem şi trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei. Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe 5 ani – şi granturi, şi împrumuturi – sau 2.500 de kilometri de autostradă de la zero; sau 45 de spitale regionale. Ăştia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem, în anul 2026. Dintre ei, din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja. Ce înseamnă 60 de miliarde de lei – înseamnă 1.000 de kilometri de autostradă de la zero sau 18 spitale regionale. Repet, doar dobânzi şi doar 2026, la datoria pe care am acumulat-o deja. Faţă de situaţia asta trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o faţă de pieţe să fie menţinută”, a afirmat Nicuşor Dan într-o conferinţă de presă.
El a punctat că orice abatere de la această traiectorie înseamnă că ‘România nu este credibilă şi este în risc de a nu putea să-şi plătească datoriile’.
Şeful statului a explicat apoi importanţa cursului fiscal-bugetar din perspectiva agenţiilor de rating.
„Ce face o agenţie de rating: ea spune investitorului dacă îi recomandă sau nu îi recomandă să îşi pună banii într-o ţară. Şi noi suntem exact la limita între ‘îţi recomandăm’ şi ‘nu îţi recomandăm’. Ce s-ar întâmpla dacă agenţiile de rating ne-ar reduce ratingul, ne-ar ‘downgrada’? Există fonduri de investiţii, fonduri de pensii care, conform regulamentelor lor interne, trebuie să se retragă, în această ipoteză, din România. Şi asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alţii, care să le ia locul şi care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump. Şi întrebarea este dacă aceştia vor fi destui. Şi dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI-ul. Dar FMI-ul vine tot timpul cu condiţii drastice de ajustare fiscală, financiară. În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta”, a arătat Nicuşor Dan.
Fără o reducere a cheltuielilor cu salariile şi pensiile, a evidenţiat el, este greu de crezut că poate fi realizată o reducere drastică a deficitului.
„Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul naţional sunt cele de personal, cu salariile şi cu pensiile. E foarte greu de crezut că poţi să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea. Apoi, dacă cresc ratele cu care statul se împrumută, cresc automat şi ratele cu care toată lumea din ţara asta se împrumută. Şi firmele, la oameni e dureros, bineînţeles, dar la firme vedem că multe dintre ele sunt la limită şi nu mai suportă o ridicare şi mai mult a ratei cu care ele se împrumută. Şi evident că, aşa cum s-a întâmplat în multe exemple de downgradare, asta a dus la închideri de firme şi, deci, la şomaj. Evident, cursul de schimb afectat. Cum s-a întâmplat şi cât durează să ieşi din asta? Am o situaţie care îmi spune că media este de şase-şapte ani. Da, nu este un episod, azi ne-au downgradat şi peste şase luni sau peste trei luni revenim. Nu. De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieţei financiare, îţi ia ani de zile ca să revii. De exemplu, România a pierdut-o în 2008 şi a recâştigat-o în 2014”, a mai declarat Nicuşor Dan.
