Rezistenţa la antibiotice – provocarea secolului XXI

Articol de arionmihaela, 31 martie 2023, 13:11

Workshop cu tema “Prevenirea şi controlul infecţiilor în spitale” la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”.

Infecţiile asociate asistenţei medicale reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, cu implicaţii profunde nu doar pe plan epidemiologic, cât şi clinic, afectând prognosticul pacienţilor, şi economic, ridicând costurile de spitalizare şi logistice.

În acest context, activitatea de supraveghere şi control a infecţiilor asociate asistenţei medicale s-a dovedit că are un impact major, multilateral, transformând-o dintr-un domeniu de expertiză, într-unul subsumat obligaţiilor profesionale ale personalului medico-sanitar şi auxiliar.

Astfel, începând cu anul 2021, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” (SUUMC), alături de alte cinci spitale din România, sub coordonarea Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, a început să se deruleze, pentru o perioadă de 5 ani, proiectului “REVERSE (pREVention and management tools for rEducing antibiotic Resistance in high prevalence Settings)”.

Proiectul urmăreşte reducerea infecţiilor asociate asistenţei medicale cauzate de bacterii Gram-negative multirezistente prin aplicarea unui program complex de intervenţii eficiente, în etape, bazat pe dovezi ştiinţifice, pentru a îmbunătăţi capacitatea de testare microbiologică, prevenirea şi controlul infecţiilor în spitale şi utilizarea judicioasă a antimicrobienelor.

Un alt obiectiv al proiectului urmăreşte facilitarea schimbului de expertiză prin crearea platformelor de dialog între specialişti şi asigurarea fluxului de informaţii şi bune practici în domeniu.

Astfel, în zilele de 28 şi, respectiv, 29 martie, în cadrul proiectului REVERSE a fost organizat un workshop, cu participare online, cu tema “Prevenirea şi controlul infecţiilor în spitale”, eveniment care s-a adresat personalului medical, medici şi asistenţi medicali cu atribuţii şi competenţe în activitatea de supraveghere şi control a infecţiilor asociate asistenţei medicale din SUUMC şi din alte 5 unităţi medicale dedicate pacienţilor cu boli acute din Grecia Italia şi Spania.

Trebuie precizat faptul că REVERSE, coordonat de Universitatea din Zurich (Elveţia) este susţinut de un consorţiu puternic din lumea academică, organizaţii de sănătate şi guvernamentale, incluzând 12 parteneri din Grecia, Israel, Italia, Olanda, România, Spania, Elveţia şi Marea Britanie.

Antibioticele acţionează pentru a elimina cele mai sensibile bacterii. Cu toate acestea, unele bacterii sunt capabile să supravieţuiască şi să se adapteze prin dobândirea genelor de rezistenţă, fie prin mutaţia genelor existente, fie prin dobândirea de gene noi.

Utilizarea nejustificată a antibioticelor, cum se intâmplă de exemplu în infecţiile virale (răceală, dureri în gât şi alte infecţii respiratorii etc.), când utilizarea antibioticelor este inutilă şi chiar dăunătoare, deoarece favorizeaza rezistenţă bacteriană, crescând numărul de tulpini bacteriene rezistente.

Astăzi, tratamentul pentru un număr tot mai mare de infecţii, cum ar fi pneumonia, tuberculoză, septicemia şi gonoreea, a devenit dificil şi uneori imposibil, deoarece antibioticele îşi pierd eficacitatea. Vedem, de asemenea, reapariţia anumitor boli (tuberculoză, de exemplu) din cauza rezistenţei la antibiotice.

Noi antibiotice sunt în curs de dezvoltare, dar niciunul dintre ele nu este considerat eficient împotriva celor mai rezistente bacterii. Va dura cinci până la zece ani înainte că aceşti noi compuşi să devină disponibili.

Pe parcursul secolului al XX-lea, îmbunătăţirile condiţiilor de igienă, crearea de vaccinuri şi programe de vaccinare pe scară largă şi dezvoltarea antibioticelor au avut un impact uriaş asupra speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii la nivel mondial. Antibioticele sunt una dintre descoperirile majore ale medicinei moderne. Existenţa antibioticelor a făcut posibile multe dintre miracolele noastre medicale actuale: transplanturi de organe, tratamente pentru cancer, terapii care modifică în mod benefic sistemul imunitar (pentru boli precum artrită reumatoidă, psoriazis sau boală Crohn, de exemplu) şi proceduri chirurgicale complicate. Fără antibiotice, complicaţiile acestor intervenţii medicale datorate infecţiilor ar fi prea frecvente, dăunătoare şi, eventual, letale.

Consecinţele rezistenţei la antibiotice

Eşecul tratamentului care duce la probleme cronice

Creşterea morbidităţii (dizabilităţi, rezultate slabe) şi a mortalităţii

Efecte adverse ale tratamentelor alternative (potenţial mai puţîn eficiente, posibil mai toxice)

Recidivă infecţiei după tratament

Răspândirea crescută a bacteriilor rezistente la antibiotice şi a infecţiilor asociate acestora, dobândite în comunitate şi unităţi de asistenţă medicală

Utilizarea crescută a antibioticelor

Lipsa disponibilităţii antibioticelor eficiente din punct de vedere clinic

internări mai lungi şi mai complicate în spital

Costuri excesive de asistenţă medicală

Scăderea productivităţii sociale

Impactul economic al rezistenţei la antibiotice

Potrivit Băncii Mondiale, fără limitarea rezistenţei la antibiotice, costurile anuale ar putea deveni la fel de masive că şi cele ale crizei financiare globale care a început în 2008.
Biroul Informare şi relaţii publice al SUUMC