Catinca Drăgănescu: Teatrul Masca este un spațiu viu, deschis comunităților
Articol de andreiabarsanbfm, 12 noiembrie 2026, 10:52
Regizoarea Catinca Drăgănescu, managerul Teatrului Masca, a fost invitată, sâmbătă, în studioul BucureștiFM.
Am vorbit despre premiera momentului, ”Pasagerul clandestin”, și despre proiectele acestei stagiuni ce se derulează sub titlul “Între lumi – fără manual de utilizare”.
Teatrul Masca continuă transformarea, iar tot acest proces se măsoară cu Mascometru.
Masca e un spațiu viu, e un loc de întâlnire deschis comunităților. Proiectele sale sunt pe aceste paliere importante: artistic, educațional, comunitar, grija pentru mediu. Este un teatru de cartier, și un teatru ”arhipelag”, pentru că, începând din această toamnă, și-a extins activitatea și în alte patru zone din sectorul 6, respectiv, în două școli, un liceu și o filială a Bibliotecii Metropolitane.
Un teatru nu ar trebui să fie doar locul în care vii strict să vezi un spectacol, ci ar trebui să aibă, pe lângă componenta artistică, multiple funcționalități, ea xplicat directoarea, în emisiunea Spectacol@București.Ro.
Curtea teatrului este deschisă pe tot parcursul zilei, săli din clădire sunt puse la dispoziție diferitelor comunități, sunt găzduite cursuri de pregătire pentru bacalaureat, susținute de profesori, în regim de voluntariat , se organizează multe alte activități grupate pe categorii de vârstă.
Și pentru a veni în întâmpinarea oamenilor, pentru a fi un teatru al cetățenilor din cartierul Militari și, totodată al Capitalei, Masca a lansat un sondaj intitulat, printr-un joc de cuvinte, Mascometru. Acesta este adresat nu doar spectatorilor fideli sau ocazionali, ci și celor care nu au intrat până acum în sala de spectacol. Fie la sediu, fie în mediul online, accesați un cod QR care vă va duce la un chestionar. Îl găsiți și aici: http://qrto.org/kXlJ7Y. Răspunzând la 4 sau 15 întrebări, în funcție de categoria în care vă încadrați, puteți primi și invitații la spectacolele Teatrului Masca.
Instituția este în acest proces amplu de transformare deja de trei ani. Nu s-a pornit de la zero, ci de la o bază solidă construită în cei 33 de ani de existență, a mărturisit Catinca Drăgănescu.
Un frumos exemplu de continuitate, la nivel artistic, este chiar premiera cu ”Pasagerul clandestin”, care folosește un limbaj modern, tehnologie de ultimă oră și, totodată, duce mai mai departe și speculează tradiția de teatru fizic și expresie corporală a Teatrului Masca. Regăsim în distribuție actori foarte tineri, alături de nume din noua trupă și de cei doi Societari, Anamaria Pîslaru și Sorin Dinculescu.
Pe lângă subiect, viziune și echipă, și piesa are o ”istorie” a sa:
”E vorba de un text scris în 1938-39 de această scritoare numită Maria Lazar, de origine evreiască, dar crescută în Viena, într-o familie convertită la catolicism, care înainte de începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, prin prisma propriei condiții și propriei experiențe, devine foarte lucidă de ceea ce va urma. Și deși face parte din elita intelectuală a vremii, deși reușește să fugă din Austria, pentru că are un pașaport suedez, și să ajungă în țările nordice împreună cu fiica ei, totuși nimeni nu vrea să-i dea o portavoce, nimeni nu vrea să îşi asume acest discurs, în condițiile în care ea locuieşte în Danemarca şi în Suedia, fiind prietenă şi petrecându-şi seriile cu Brecht, cu Simone Veil, cu Elias Canetti, și făcând parte din elita intelectuală a acelor vremuri. Ea n-a avut un raport de discipolat, ci un discurs şi o voce unică, parţial în consonanţă, parţial nu. Deși a făcut un efort deosebit, şi-a creat un alter ego, a încercat să găsească un pseudonim, să publice sub alt nume, ca să nu mai fie o evreică venită din Austria, să fie o scriitoare suedeză, nimeni nu a montat şi nimeni n-a publicat aceste texte.
La un moment dat, în jurul anilor 50, ea s-a şi sinucis, și textele astea au rămas timp de foarte, foarte mulţi ani, adică până în 2022, în nişte cufere ale unei nepoate care locuia în Marea Britanie. Şi a apărut acest cercetător austriac care a început să sondeze perioada, a dat peste nişte texte ale ei şi a fost completamente fascinat de această incredibilă luciditate. O Casandra a timpului ei, cumva. Și, inspirat de ea, a şi fondat o editură care se numeşte ”Cartea uitată” unde a început să publice aceste texte. Textul acesta s-a montat pentru prima oară în Dusseldorf, anul trecut, în 2025. Deci asta e a treia montare, și prima din România. A treia montare din toată istoria acestui text. Şi mie mi se pare că, dincolo de recuperarea asta aproape arheologică, am eu o slăbiciune pentru aceste voci feminine care nu au fost auzite la momentul lor aici. Mi se pare că noi, apropo de ”Între lumi”- tema acestei stagiuni, suntem într-un punct în care suntem pe cale să repetăm istoria. Adică, da, cumva mi se pare că textul chiar dacă vorbea despre un moment anume, eu l-am simţit şi azi ca fiind foarte prezent, doar că pasagerul ăsta clandestin nu mai este neapărat evreu, poate să fie un sirian, poate să fie un palestinian, poate să fie un marocan, pot fi refugiaţii climatici… Deci felul în care gestionăm relaţia cu celălalt, oricine ar fi celălalt, şi cum ne definim sfera de influenţă şi de responsabilitate, ce ţine de noi, care este limita lumii fiecăruia (…), astea mi se par nişte întrebări foarte importante pe care textul ăsta le articulează”.
În distribuție: Ama Beschieru, Sorin Dinculescu, Anamaria Pîslaru, Vladimir Purdel, Dragoș Stoica și Adelin Tudorache.
Din echipa de creație fac parte: Andrei Dinu – scenografie și costume, Ruxandra Preda – asistentă scenografie, Horia Constantinescu – sound design și compoziție muzicală, Andrei Ignat – lighting design.
Următoarele reprezentații sunt programate pe 21 noiembrie, 18 și 19 decembrie 2026, de la ora 19:00.
