Nicușor Dan anunță un acord cu Costică Constanda!
Articol de Mircea Apostolescu, 3 iunie 2022, 15:19
Într-o postare pe pagina de socializare a primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, se anunță că acesta ar fi semnat un acord cu omul de afaceri Costică Costanda pentru plata datoriei de 125 de milioane de euro.
„În numele Primăriei Capitalei, am semnat un acord cu familia Constanda pentru a rezolva problema datoriei de circa 125 de milioane de euro pe care municipalitatea o are, conform deciziei judecătorești definitive din anii trecuți.
Acordul prevede eșalonarea sumei datorate pe o perioadă de 50 de luni, cu plăți lunare până la stingerea întregii datorii. Foarte importantă este prevederea conform căreia conturile Primăriei Generale nu vor mai putea fi blocate sub nicio formă pe perioada derulării acordului.
Acesta este punctul final al negocierilor purtate de mai bine de un an de zile, în care un rol important l-a avut și Comisia Constanda din primărie, cea care a avut mai multe întâlniri dedicate găsirii de soluții la această problemă (atât întâlniri interne, cât și cu familia ori avocații familiei Constanda)”, se scrie pe pagina de socializare a lui Nicușor Dan.
Dar cum s-a ajuns la această datorie?
Este o poveste aproape SF, adică științifico-fantastică, cu accente horror dar și de comedie neagră.
Epopeea începe cu peste 20 de ani în urmă, în anul 2001, când instanța hotărăște retrocedarea către doi foști proprietari a 2,8 hectare de teren din Satul Francez. Omul de afaceri Costică Costanda și soția sa, Maria, cumpărau drepturile litigioase.
Doi ani mai târziu, în 2003, edilul de atunci al Capitalei, Traian Băsescu, le dădea proprietarilor 3,3 hectare de teren în Parcul Bordei, în schimbul celor 2,8 hectare din Satul Francez.
Familia Costanda solicită, încă de atunci, emiterea unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) în Parcul Bordei. Consiliul General al Municipiului București refuză emiterea PUZ-ului, deoarece, potrivit Planului de Urbanism General (PUG) al Municipiului București, terenul avea destinația de spațiu verde.
În iunie 2007, însă, Curtea de Apel București obliga CGMB la emiterea PUZ-ului solicitat de către Costică și Maria Costanda. Documentația de urbanism le-ar fi dat dreptul de a construi blocuri cu 5 etaje, în Parcul Bordei.
Instanța mai obliga Primăria Capitalei și la plata unor despăgubiri în valoare de 17 milioane de euro către familia Costanda.
În octombrie 2007, primarul de atunci al Capitalei, Adriean Videanu, încheia cu Costanda un contract de schimb de terenuri cu sultă prin care îi dădea înapoi terenul din Satul Francez în schimbul celui din Parcul Bordei.
Prin acest contract, Primăria Capitalei se obliga să acorde familiei Costanda dreptul de a construi, în Satul Francez, blocuri P+5, cu o înălțime maximă de 21 de metri și un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3,5.
La rândul lor, soții Costanda renunțau la cei 17 milioane de euro, câștigați prin decizia CAB, din 21 iunie 2007.
În context, trebuie menționat faptul că, tot în octombrie 2007, apărea OUG 114/17 octombrie 2017, prin care se interzicea schimbarea destinației spațiilor verzi.
La începutul lui 2008, CGMB aproba, prin HCGMB nr.5/17 ianuarie 2008, contractul de schimb de terenuri intervenit între Videanu și Costanda.
Doi ani mai târziu, în 2009, familia Costanda solicita emiterea unui PUZ pentru terenul din Satul Francez, conform contractului de schimb de terenuri. Documentația de urbanism era respinsă de două ori de către CGMB.
Pe 30 septembrie 2009, consilieri generali din toate formațiunile politice reprezentate în CGMB părăsesc sala, PUZ-ul lui Costanda neputând fi adoptat din lipsă de cvorum.
Singurul consilier care le atrăgea atenția colegilor săi asupra viitoarelor consecințe cu caracter patrimonial, atât asupra Municipiului București, cât și asupra fiecărui consilier în parte, era Ioan Gâf Deac. El a și solicitat vot nominal, pentru a se putea exonera de răspunderea civilă.
În 2010, pe 20 ianuarie, Costică Costanda cerea Tribunalului Municipiului București (TMB) anularea contractului de schimb de terenuri cu Primăria Capitalei. Numai că Parcul Bordei intrase în domeniul public al statului, cu destinația de parc.
De aceea, familia Costanda solicita instanței contravaloarea Parcului Bordei din anul 2008, an de vârf al boomului imobiliar, plus cele 17 milioane de euro câștigate în 2007.
Prin HCGMB 350/17 decembrie 2010, Consiliul General aproba, într-un final, PUZ-ul lui Costanda, pentru terenul din Satul Francez.
În iulie 2011, TMB anula contractul de schimb de terenuri și obliga Primăria Capitalei la plata unei despăgubiri record, în valoare de 165 de milioane de euro.
Dintre acestea, peste 109 milioane de euro reprezentau valoarea terenului din Parcul Bordei, în anul 2008, 6 milioane de euro reprezentau sulta plătită de către Costanda, 30 de milioane de euro erau despăgubirile și 80 de milioane de lei reprezentau dobânzile.
În anul 2013, familia Costanda câștiga la CAB și APELUL promovat de către Primăria Capitalei. Suma acordată de către instanța judecătorească se reducea la 115 milioane de euro.
Această hotărâre era casată de către Înalta Curte de Justiție și Casație, iar cauza era trimisă spre rejudecare către CAB.
Pe 11 iulie 2018, CAB dă, din nou, câștig de cauză familiei Costanda dar suma acordată se reduce drastic, la doar 75 de milioane de euro.
Cu exact patru ani în urmă, pe 4 iunie 2019, Înalta Curte respingea recursul Primăriei Capitalei la Hotărârea CAB din iulie 2018, sentința rămânând definitivă.
Pentru a avea imaginea completă a acestei epopei, trebuie menționat și faptul că, în perioada iulie-august 2020, Consiliul General respingea de nu mai puțin de patru ori inițiativa primarului general al Capitalei din acea vreme, Gabriela Firea, de a da în plată către familia Costanda, în contul sumei de 115 milioane de euro, un teren din Satul Francez, în suprafață de 15 mii de metri pătrați.
Darea în plată către Costanda a fost respinsă cu voturile consilierilor generali ai PNL și USR, întrucât pentru adoptarea proiectului ar fi fost nevoie de o majoritate de două treimi.
