Peste 6.000 de sesizări privind dispariții de copii au fost făcute în ultimul an!

Articol de Adriana Baciu, 25 mai 2020, 13:04

În decursul ultimului an (30 aprilie 2019 – 20 mai 2020), au fost înregistrate 6.475 de sesizări privind minori care au dispărut de acasă, un bilanț dramatic, în condițiile în care 192 au vârste până la 10 ani, 1.623 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 4.660 mai mari de 14 ani, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție.

Organizaţia Salvaţi Copiii trage un semnal de alarmă asupra implicaţiilor pe termen lung ale acestui fenomen, agravat în perioada de izolare socială, care a expus copiii unui număr mai mare de situații de violență domestică, precum și de diferite forme de abuz în mediul online.

În aceeași perioadă de timp, potrivit aceleiaşi surse, 6.742 de minori au fost găsiți, dintre care:

• 207 cu vârste până la 10 ani;
• 1.711 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani;
• 4.824 mai mari de 14 ani.

Cele mai multe dispariții au fost înregistrate la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (sectoarele 1-6), I.P.J. Constanta, I.P.J. Iași și I.P.J. Bistrița-Năsăud.

În peste 95% din sesizările de dispariții este vorba de plecări voluntare, cele mai multe dispariții fiind înregistrate în rândul adolescenților. În 40% dintre acestea, este vorba de plecări voluntare din centre, în vreme ce în cazul familiilor se înregistrează un procent de 60% de plecări intenționate. Copiii pleacă intenționat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, pe o perioadă nedeterminată.

În ultimii 5 ani numărul sesizărilor disparițiilor de copii aproape s-a dublat, astfel că în 2015 erau 3.736 de sesizări și azi sunt 6.475 de sesizări.

Principalele motive care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt: neglijarea și lipsa de supraveghere din partea adulților responsabili; conflictele repetate din familie; abuzurile asupra copiilor, fizice și/sau emoționale; lăsarea lor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate; blocaje în comunicarea cu părinții, cu precădere în situații dificile; abandonul școlar și influența/presiunea anturajului; consumul de alcool și substanțe halucinogene; situația economică precară a familiei.

„Când un adolescent pleacă de acasă, el este deja într-o stare psiho-emoțională fragilă și nu își dă seama că, în loc să găsească un refugiu, poate să cadă într-o capcană din care cu greu va fi tras înapoi.

De aceea, programele de sprijin psihologic sunt esențiale, mai ales zilele acestea, când copiii petrec mai mult timp în mediul online și astfel devin mai vulnerabili în fața diverselor forme de abuz și exploatare.

În acest context, Salvați Copiii România și-a intensificat eforturile pentru a oferi sprijin psihologic părinților și copiilor, atât prin intermediul liniilor telefonice, cât și online.”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Uu copil dispare la fiecare două minute, în Europa

Datele furnizate de Federația Europeană pentru Copilul Dispărut și Exploatat Sexual (Missing Children Europe), centralizate la nivel european, arată contextele dramatice în care ajung copiii dispăruţi, astfel că la fiecare două minute este raportată dispariția unui copil.

De Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi, care este marcată în 25 mai, Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra situaţiilor de risc în care pot ajunge copiii care pleacă de acasă sau din centre.

În acest sens, organizaţia realizează întâlniri regulate cu consilierii şcolari pentru identificarea copiilor şi a familiilor aflate în situaţii de risc şi acordarea ajutorului necesar prin includerea lor în programele de consiliere, suport educaţional și activităţi de timp liber, furnizate în Centrele de Consiliere pentru Părinţi, Centrele Educaţionale şi centrele Creştem Împreună (pentru copii ai căror părinţi muncesc în străinătate).

Mesajul „Fuga de acasă este o capcană, nu un refugiu!” este unul esențial și este nevoie de un efort susținut pentru a avertiza asupra situațiilor de risc în care copiii şi adolescenţii lipsiţi de sprijin pot lua decizii cu impact negativ major asupra siguranţei şi vieţii lor.