Fumatul ucide în fiecare zi 115 români
Articol de Stefania Grigore, 31 mai 2017, 13:04
“În fiecare zi, industria tutunului ucide 115 români și trimite o factură de 3,3 Milioane de lei pentru sistemul de sănătate ”
De Ziua Mondială fără Tutun – care are loc în fiecare an pe 31 mai – Organizația Mondială a Sănătății (OMS) adresează un apel țărilor din întreaga lume să prioritizeze politicile de control al tutunului și să combată epidemia de tutun pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
Utilizarea tutunului afectează în mod disproporționat unele dintre cele mai vulnerabile populații din lume. Mai mult de 80% din fumătorii din lume trăiesc în țări cu venituri mici și medii, situație în care efectele negative ale consumului de tutun sunt exacerbate de lipsa accesului la îngrijiri medicale. Consumul de tutun creează, de asemenea, povara economică, cu o “factură” inimaginabilă de 1 trilion de dolari pe an în ceea ce privește costurile de îngrijire a sănătății și scăderea productivității.
În întreaga lume, măsurile dovedite de control al consumului de tutun au redus considerabil costurile de sănătate și economice asociate. Printre aceste măsuri se numără majorarea taxelor pe tutun, etichetele mari de avertizare pe produsele din tutun, restricțiile privind publicitatea pentru tutun, interzicerea fumatului în locurile publice închise și susținerea renunțării la fumat. Aceste măsuri sunt solicitate de primul tratat de sănătate publică din lume, Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului (CCCT), care obligă cele 180 de state membre să pună în aplicare aceste politici.
În 2015, Organizația Națiunilor Unite a inclus politicile de control al tutunului ca indicator cheie în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Obiectivele asigură o viață sănătoasă pentru toți și încurajează țările să reducă mortalitatea cauzată de bolile netransmisibile – incluzând bolile cardiovasculare, cancerul, bolile pulmonare cronice și diabetul. Utilizarea tutunului este singurul factor de risc comun tuturor celor patru categorii principale de boli netransmisibile, care reprezintă aproape 70% din decesele din lume.
În 2010 se înregistrau în România 42.800 decese premature atribuite tutunului. Tratarea bolilor asociate fumatului a reprezentat în 2012 peste 1,2 miliarde lei – circa 5,7% din cheltuielile de sănătate, fonduri sustrase astfel retehnologizării sistemului de sănătate şi cercetării medicale – aspecte notabile ale dezvoltării României.
În ciuda reducerii cu 3 puncte procentuale după 2006, consumul de tutun se menţine încă relativ ridicat în 2017, cu o prevalenţă de 28% a fumatului de țigări, trabucuri, narghilea și pipă în rândul celor cu vârsta ≥15 ani România situîndu-se pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia și Spania. Deși fumează mai puțin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7%) și englezii (17%), dar aproape de media europeană (26%).
Începând cu anul 2015, societatea civilă și profesioniștii în sănătate și-au unit eforturile în combaterea celui mai important factor de risc prevenibil al bolilor netransmisibile. Eforturile lor au dus la adoptarea celei mai semnificative politici de sănătate publică din ultimii ani, legea care a interzis fumatul în spațiile publice închise, și care a determinat saltul spectaculos al României de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului – Scala Europeană de control al tutunului. Efectele directe ale acestei politici au dus la scăderea numărului de internări asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia Europeană și publicat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativă în România în 2017 față de 2014: în baruri a scăzut cu 69 de puncte procentuale (de la 80% la 11%) iar în restaurante a scăzut cu 53 de puncte procentuale (de la 59% la 6%).
Buzunarele adânci ale industriei tutunului, lobby-ul și campaniile agresive de marketing rămân cel mai mare obstacol în calea progresului în lupta cu epidemia devastatoare a consumului de tutun la nivel mondial. Cu toate acestea, în întreaga lume, țările luptă cu determinare și ambiție. De la Uruguay și Kenya, până la hotărârea recentă a Organizației Mondiale a Comerțului în favoarea legislației Australiei privind ambalajul uniform al pachetelor de tutun, instanțele și țările lumii recunosc dreptul la sănătate ca fiind mai important decât profiturile din industria tutunului.
Românii sunt, în marea lor majoritate, de acord cu măsuri mai restrictive de reducere a consumului de tutun, măsuri adresate în special descurajării debutului fumatului: interzicerea utilizării țigării eletronice în aceleași locuri în care este interzis consumul de țigări (59%), etichetare uniformă (54%).
Ziua Mondială Fără Tutun înseamnă, în primul rând, un semnal că este timpul să oprim epidemia globală a tutunului. Guvernele lumii sunt chemate să pună în aplicare măsurile dovedite impuse de Convenția Cadru privind Controlul Tutunului pentru a contribui la atingerea obiectivelor lor de dezvoltare durabilă și pentru a proteja generațiile viitoare. Fără acțiuni urgente, consumul de tutun își va lua tributul la nivel mondial – un miliard de vieți în acest secol.
