Schimbările climatice în România. Concluziile raportului Starea Climei 2026

Temperaturi în creștere, valuri de căldură, secetă și fenomene meteorologice extreme. Raportul „Starea Climei 2026” arată cum sunt afectate sănătatea, agricultura, energia și orașele României.

Articol de Monica Liche, 10 noiembrie 2026, 16:37

Temperaturi tot mai ridicate, secetă, furtuni severe și riscuri pentru sănătate. Raportul „Starea Climei 2026” arată cât de mult ne afectează deja schimbările climatice. De ce poate fi centrul Bucureștiului cu până la 8° mai cald decât împrejurimile? Ce pot face autoritățile pentru a proteja populația? Aflăm azi, de la Vlad Zamfira, Project Manager InfoClima România și dr. Valentin-Veron Toma, autor și coautor al raportului “Starea Climei”.

Schimbările climatice ne afectează pe toți

Când vorbim despre schimbările climatice, ne gândim adesea la temperaturi record, secetă sau fenomene meteo extreme. Dar efectele lor se văd  în sănătatea oamenilor, în accesul la apă sau în costul vieții. Vlad Zamfira, project manager InfoClima România, a explicat de ce raportul Starea Climei încearcă să aducă aceste probleme mai aproape de preocupările fiecăruia dintre noi.

„Eu cred că suntem pe o cale bună în sensul în care conștientizăm. Primul pas către rezolvarea oricărei probleme este să conștientizăm că aceasta există. Și mai este un element, și acesta este un motto oarecum prea mult folosit de mine în special: orice poveste poate să fie o poveste despre climă. Și aici mă gândeam la apă, energie, securitate alimentară și un punct foarte important al raportului, și aici nu pot să subliniez îndeajuns, impactul asupra sănătății. […] Schimbările climatice ne afectează pe toți, indiferent de statut social, indiferent de venituri. Bineînțeles că cei cu venituri mai mari se pot proteja un pic mai bine.”

Aproape 2.900 de decese asociate căldurii excesive

Canicula este adesea privită ca un disconfort de sezon, pe care îl suportăm până când temperaturile scad. Datele din raportul Starea Climei 2026 arată însă că efectele pot fi mult mai grave. În România, aproape 2.900 de decese au fost asociate căldurii în perioada iunie – septembrie 2025, iar persoanele în vârstă sunt printre cele mai vulnerabile.

„Noi, coautorii acestui capitol intitulat “Căldura și sănătatea în România”, am început mai întâi prin a prezenta decesele cauzate de sau asociate cu căldurile în exces, pentru că atunci când arăți aceste date, oricât de insensibil ai fi la problematica legată de mediu, încălzirea globală și toate lucrurile astea care ni se întâmplă, nu poți să nu-ți pui problema: dacă mi se întâmplă mie, dacă ni se întâmplă nouă? Și atunci datele astea au fost așezate chiar la începutul capitolului, arătând că avem un număr de decese în exces de aproape 2.900 de cazuri, între iunie și septembrie 2025. (…) De peste două ori mai multe decât cele reprezentate de accidentele rutiere, pe parcursul întregului an trecut. De 21 de ori un risc mai mare de deces din cauza căldurii pentru persoanele de peste 75 de ani. Prin urmare, aceasta este o grupă extrem de vulnerabilă. Nu e singura și o să mai vorbim despre alte grupuri vulnerabile.” – dr. Valentin-Veron Toma, autor și coautor al raportului Starea Climei.

România trebuie să fie mai atentă la resursele de apă.

Apa este una dintre resursele pe care le considerăm disponibile până când încep să apară problemele. Seceta, scăderea debitelor și presiunea asupra resurselor de apă afectează agricultura, industria, producția de energie și, în cele din urmă, viața de zi cu zi. Vlad Zamfira consideră că gestionarea apei ar trebui să fie una dintre prioritățile României.

„În România, și asta mi-a atras atenția în ultimele două rapoarte Starea Climei, 2025 și 2026, și pe infoclima.ro, trebuie să fim atenți la resursele de apă ale țării, fiindcă vara aceasta ne-a demonstrat că situația nu este tocmai roză. Nu a fost niciodată. Există și acel indice european, Water Exploitation Index, care arată că noi suntem într-un stadiu cu un deficit de apă foarte pronunțat. (…) Pe parcursul acestei veri am documentat foarte mult ce s-a întâmplat cu Dunărea, fiindcă acolo, practic, apa nu este doar resursa potabilă. Apa este fundamentală pentru absolut tot, pentru industrie, pentru energie, pentru tot ce ține de nivelul socioeconomic. Deci, acesta ar fi un lucru asupra căruia aș vrea să atrag atenția. Din punctul meu de vedere, ca om de comunicare, consider că dezinformarea este un obstacol foarte, foarte dificil.”

Canicula poate afecta sănătatea mintală chiar și după ce temperaturile scad

Odată ce valul de căldură a trecut, avem tendința să credem că și riscurile pentru sănătate au dispărut. Numai că organismul poate resimți efectele temperaturilor ridicate și în zilele următoare. Dr. Valentin Veron Toma a explicat de ce persoanele cu afecțiuni psihice pot fi mai vulnerabile și de ce protecția împotriva caniculei trebuie să țină cont și de sănătatea mintală.

„Nu este o reacție de tip stimul-răspuns rapidă, pe loc. Există expunerea și există adaptarea organismului. Organismul, dacă nu face față prin mecanismele sale adaptative, începe să dea semne de disfuncții pe anumite sisteme fiziologice și pot apărea decompensări. Și asta poate să ducă, într-un interval de până la o săptămână, la rezultatul expunerii la temperaturile ridicate. (…) Anul acesta am insistat mai mult pe patologia psihică, pentru că, în general, vorbim despre bolile corpului, dar vorbim foarte puțin despre bolile psihice. Schimbările climatice afectează în mod special persoanele cu tulburări psihice și asta ține atât de anumite particularități ale metabolismului, cât și de particularități ale tratamentului. Tratamentele antidepresive, anxioliticele, psihotropele modifică metabolismul în sensul în care îl fac mai sensibil la căldură. Prin urmare, ei trebuie să se ferească mai mult, să fie mai bine informați, să se protejeze pe perioadele de expunere în timpul sezonului cald.”

Schimbările climatice nu sunt o problemă îndepărtată

Pentru cineva preocupat de facturi, salariu sau problemele familiei, schimbările climatice pot părea un subiect prea îndepărtat. Vlad Zamfira spune însă că discuția ar trebui să pornească tocmai de la lucrurile care ne afectează direct: calitatea aerului, apa din orașul în care trăim și sănătatea celor apropiați.

„Lumea este preocupată de social, de economic, de ce se întâmplă cu veniturile lor și acolo aș zice că mulți mi-ar spune: Lasă-mă cu schimbările tale climatice. De ce trebuie să vorbim despre asta? Și eu aș fi: Bun, ok, nu vorbim despre schimbări climatice, dar te interesează ce se întâmplă cu apa din orașul tău, cu calitatea aerului? Ce se întâmplă nu doar cu tine, dar și cu părinții, bunicii, nepoții, copiii, persoanele vulnerabile? Și așa putem să atragem și să captăm atenția, fiindcă aceste probleme sunt aici. Schimbările climatice nu țin cont de coloratură politică sau ceva de genul. Este vorba de știință, este vorba de matematică. Avem oameni foarte mulți și foarte buni și în țară, și în diaspora, care produc studii, vin cu recomandări. Nu suntem aici ca să zicem că raportul Starea Climei va rezolva absolut tot. Nu, de departe. Este doar un punct de informare.”

Nopțile tropicale ne afectează somnul, concentrarea și sănătatea

Când temperaturile rămân ridicate și noaptea, organismul nu mai reușește să se odihnească așa cum are nevoie. Somnul devine mai puțin odihnitor, iar a doua zi pot apărea oboseala și dificultăți de concentrare. Dr. Valentin Veron Toma a explicat de ce nopțile tropicale reprezintă un risc pentru sănătate, inclusiv pentru persoanele care lucrează sau conduc autovehicule.

„Expunerea la temperaturile ridicate în sezonul cald se petrece atât la exteriorul locuințelor, cât și la interior. Se petrece atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții. (…) Expunerea pe timpul nopții este la noi un fenomen care e aproape constant în fiecare vară. Temperaturile care sunt peste 20 de grade, ceea ce este denumit în literatura de specialitate ca o noapte tropicală, au început să apară în România de mai mulți ani. Și noaptea, temperaturile de peste 20 de grade implică o calitate a somnului redusă, implică o oboseală peste zi, ca urmare a unui somn insuficient, și implică risc pentru sistemul cardiovascular, risc pentru apariția unor tulburări de atenție și concentrare la persoane care conduc autovehicule, vehicule grele și așa mai departe, deci risc de accidente. De asemenea, decompensarea unor tulburări psihice cauzate de nopți nedormite și de o incapacitate a organismului de a-și regla metabolismul pe timpul nopții. Noaptea, organismul nu e pasiv. (…) Se petrec foarte multe lucruri în creierul nostru, în organismul nostru noaptea și, dacă suntem expuși la temperaturi care nu sunt în regimul nostru de confort, consecințele pot să fie multiple.”