Consolidarea clădirilor din clasa întâi de risc seismic ar dura peste 150 de ani
Articol de Sabina Lapadatescu, 6 ianuarie 2015, 13:15
Consolidarea clădirilor din clasa întâi de risc seismic ar dura peste 150 de ani, dacă se continuă în ritmul actual.
În București, din anul 2000, până acum, au fost consolidate numai 8,4% dintre clădirile expertizate și înscrise în clasa “pericol public” , se arată într-un raport al Curții de Conturi. Asta în condițiile în care, în fiecare an, aproape 30% din fondurile de la bugetul de stat destinate consolidării rămân necheltuite.
Cu toate că Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat, în repetate rânduri, că refuzul proprietarilor constituie principala cauză a ritmului lent al programului de consolidare, același raport al Curții de Conturi menționează faptul că nu au fost identificate procese verbale care să consemneze aceste refuzuri. În plus, proprietarii care şi-au dat acordul pentru consolidare au constatat că, la final, preţul acesteia a fost cu aproximativ 40% mai mare decât cel prevăzut în contractul inițial.
Tot raportul Curții de Conturi arată că, în cazul producerii unui seism major, Bucureștiul se va confrunta cu un adevărat dezastru. Astfel, supraviețuitorii vor suferi din cauza timpului îndelungat de repunere în funcțiune a utilităților -electricitate, gaze naturale și apă potabilă. Numărul de victime și de sinistrați va fi mare, iar Capitala se va confrunta cu lipsa de specialiști și de medici.
De fapt, principalul motiv pentru care programul de consolidare nu funcționează, în afară de legislația contradictorie, care nu prevede termene clare pentru realizarea consolidării, este ipoteca ce se instituie asupra clădirilor consolidate, în favoarea statului, până la restituirea de către proprietar a costurilor consolidării, proporțional cu cota indiviza deținută de către proprietar în cadrul condominiumului.
Restituirea se face în rate lunare egale, pe o perioadă de până la 25 de ani de la data recepției lucrărilor de consolidare. Plata se face în lei, fără dobândă. Proprietarii locuințelor, persoane fizice, care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul mediu net lunar pe economie, vor fi scutiți de plata sumelor primite ca finanțare pentru consolidare.
O altă deficiență importantă, conform Curții de Conturi, este aceea a întârzierii strategiei de informatizare a administrației publice locale, din care face parte și aplicația Sisteme Informatice Geospaţiale ( GIS). Curtea de Conturi a constatat că această strategie nu a fost dezvoltată și implementată conform etapelor și termenelor de realizare, prevăzute in Hotărârile Consiliului General al Municipiului București, din cauza subfinantarii.
Astfel, aplicația GIS nu conține toate informatiile referitoare la rețelele edilitare existente, acestea nefiind trasate pe harta aplicației. Nu sunt introduse, în totalitate, nici numerele poștale, mai ales din zonele nou construite, şi nu este actualizată baza de date ce ar trebui să cuprindă informațiile oferite de către primariile de sector, administrațiile financiare, directiile de taxe și impozite sau deținătorii de rețele edilitare.
Experții Curtii de Conturi afirmă în raport că doar 40% dintre date au fost introduse în aplicaţia GIS. Această situație va duce la imposibilitatea managerierii urmărilor unui seism major, în Bucureşti.
