Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS)

Articol de , 26 octombrie 2015, 10:09

Peste 300 de specialiști, manageri și directori de spitale, farmaciști și experți în farmacoeconomie, experți internaționali au fost prezenți la cea de a doua ediție a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS) ce s-a desfășurat în perioada 14-17 octombrie 2015 la Palatul Culturii din Tîrgu Mureș.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management din cadrul UMF Tîrgu-Mureș și Asociația Suryam, sub egida ISPOR România, Societatea Română de Farmacoeconomie, Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și UMF Tîrgu-Mureș.
Conferința a găzduit și un curs preconferință, de bostiatistică medicală aplicată în HTA, susținut de un specialist recunoscut din domeniu, Prof. Dr. Vokó Zoltán, Universitatea Eötvös Lóránd Budapesta – Departamentul de Economie sanitară și politică sanitară și Universitatea Semmelweis din Budapesta – Centrul de Perfecționare în Managementul Serviciilor de Sănătate, precum și un curs dedicat autorităților publice locale privind administrarea și monitorizarea activității spitalelor aflate în subordinea lor.

Ediția din acest și-a dorit să răspundă unor întrebări stringente din sistemul sanitar, legat de descentralizarea spitalelor și rezultatele ei, controlul eficient al costurilor în sănătate, asigurarea unui nivel de acoperire vaccinală corect, controlul consumului și rezistenței la antibiotice, politica predictibilă a medicamentului în România.

Sănătatea românească, pe ultimele locuri în UE
Sistemul de sănătate din România se află pe ultimele locuri din UE la aproape toate criteriile, a afirmat europarlamentarul Cristian Bușoi, care a susținut că cea mai pregnantă problemă dezbătută la nivel european este cea a respectării drepturilor pacienților români și de modul în care ei sunt tratați în țara noastră.

„Sistemul de sănătate din România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană pe aproape toate criteriile. Și ca investiții, cheltuială pe cap de locuitor și ca indicator de sănătate. Cred că cele mai pregnante probleme care sunt discutate la Bruxelles sunt cele legate de drepturile pacienților și de felul în care pacienții sunt tratați în sistemul de sănătate din România. Aici sunt asociații puternice ale pacienților europeni care ridică constant această chestiune, finanțarea scăzută în comparație cu alte țări europene. A treia problemă ar fi accesul mult mai slab la medicamente și la inovații în comparație cu pacienții din alte țări europene și, sigur, un lucru foarte important, migrația medicilor și a personalului medical în general din România către țările dezvoltate din vestul Europei”, a declarat, Cristian Bușoi.

Fenomenul finanțărilor mascate pentru CPU
Dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și fondator SMURD, a afirmat că există un fenomen prin care managerii de spitale, din unele județe ale țării, au găsit o modalitate de a primi bani în plus de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru cheltuielile din Centrele de Primiri Urgențe, acestea fiind însă ”cheltuieli mascate” ce nu se folosesc ”pentru urgență ci pentru restul spitalului”.

”Ce fenomen avem astăzi? Am fost bucuros la rectificare de buget pentru că s-au dat bani în plus ca să preluăm din compartimentele de primiri urgență din orașele mici, care sunt 63 la număr înregistrate la Ministerul Sănătății. Și am hotărât să luăm 10. Toți trebuie preluați, în final.Am avut o surpriză la care ne așteptam: unii manageri nu vor. Și am descoperit că în unele județe Casa a început să-i finanțeze pe DRG și pe internări de zi și domnii manageri au început să fie foarte mulțumiți pentru că iau bani mulți pe internări de zi. Dar singura problemă e că nici măcar nu cheltuiesc pentru urgență ci iau pentru restul spitalului. Și urgența rămâne nefinanțată mai departe. Problema noastră este că asta este o cheltuială mascată și dacă mâine vine cineva și cere date Casa raportează, noi pe urgență la CPU-uri ”uită-te cât plătim” și o să iasă că, în viitor, Casa o să plătească mai mult decât bugetul de stat, dacă continuă treaba asta”, a precizat dr. Arafat.

Fondatorul SMURD susține că acest fenomen s-a descoperit ”la începuturile ei și începem să ne luptăm împotriva ei pentru că nu vrem creșteri fictive, nu vrem costuri pentru că managerii au descoperit o metodă prin care să ia bani de la Casă și în același timp noi vrem ca banii care ajung la CPU să fie folosiți pe bolnavii de urgență și să crească calitatea în CPU”.

Mai multe informații găsiți pe www.med-farm.ro