Sistemul sanitar românesc – soluții și perspective

Articol de , 4 octombrie 2015, 09:58 / actualizat: 5 octombrie 2015, 15:53

Recalcularea prețurilor la medicamente, contracte cost-volum, cost-volum-rezultat, introducerea cardului de sănătate, măsurători de costuri și recalcularea valorii relative DRG, dezvoltare de metodologie de control la CNAS sunt câteva dintre inițiativele importante demarate în anul 2015, pentru un control mai eficient al serviciilor și resurselor în sistemul sanitar.
Toate acestea vor putea fi discutate în cadrul unui dialog constructiv între reprezentanții autorităților, spitalelor, furnizori și specialiști din țară și din străinătate, în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), ce va avea loc în perioada 14-17 octombrie la Tîrgu-Mureș.

Detalii despre noutățile din acest an ale conferinței ne-a oferit dr. Lorenzovici László, președintele CNFMS 2015.
A doua ediție a CNFMS a inclus teme noi, precum măsurători de costuri și îmbunătățirea sistemului de plată DRG în România.
Anul trecut, la prima ediție a conferinței, s-a discutat mult despre deficiențele de finanțare ale sistemului, despre faptul că sistemul actual de plată nu este ancorat în realitatea costurilor. Anul acesta se va discuta despre o metodologie de costuri și cum pot fi făcute îmbunătățiri.
Motivul pentru care plățile constituie mereu un subiect de actualitate este că medicina se află într-o continuă dezvoltare, apar tehnologii noi, moderne, care schimbă costul; câteodată reduce costul și dau un exemplu: la o colecistectomie laparoscopică anumite costuri scad, durata de spitalizare scade, complicațiile și medicația la fel, dar intervine costul aparatului propriu-zis. Într-o sală de operații, în opt ore, se pot face mai multe operații cu laparoscopul, decât operații clasice.
Dacă tragem o linie, anumite cheltuieli cu tehnologia nouă cresc și anumite cheltuieli scad și, din acest motiv, un nivel de plată stabilit la un moment dat într-un sistem sanitar este bun, dar peste trei ani nu mai este bun.
În Occident, specialiștii spun că orice sistem de plată, cel târziu din 3 în 3 ani, trebuie revizuit, deoarece se schimbă structura de costuri.

Puteți să ne dați un exemplu concret de schimbare prin aceste îmbunătățiri de măsurare a costurilor?
România a preluat sistemul de plată din Australia, dar nu știm, spre exemplu, dacă în oncologie, în Australia, medicamentele oncologice erau cuprinse în acel cost sau nu; dacă erau cuprinse, noi avem prin programul național în România o suprafinanțare, plătim de două ori. Sau în cazul HIV, medicamentul pentru HIV este cuprins în costul spitalizării sau nu? Pentru că dacă nu este cuprins, atunci apare dubla finanțare și avem senzația că anumite specialități sunt suprafinanțate și altele subfinanțate. Este clar că sistemul românesc nu poate funcționa cu un sistem preluat, fără să se știe ce este cuprins în el.
În Germania, asistenta are 2000 euro și medicul 4000 euro, noi nu putem să preluăm structura de costuri din Germania.
Bineînțeles că și noi vrem să ajungem la alte salarii, dar noi, astăzi, în sistemul de sănătate trebuie să plătim o realitate de astăzi.

Măsurarea costurilor s-ar putea face prospectiv sau retrospectiv.
Prospectiv o măsurare de calitate durează un an și jumătate – doi, dacă se face retrospectiv se poate face și în aproximativ 6-8 luni.
În acest an, în cadrul CNFMS, participanții pot aplica la un curs de biostatistică aplicată în farmacoeconomie și management sanitar.
Noi și colegi de-ai noștri, care lucrează în programele de masterat de management sanitar, am avut prilejul să participăm la un curs de biostatistică în Ungaria și ne-am dat seama cât de multă nevoie este de a se aborda acest subiect, chiar de la 0. Biostatistica poate fi axată pe orice subiect de cercetare, dar poate fi axată în special pe management sanitar, ceea ce nu am auzit până acum să fi existat în România. Sunt foarte multe metode de a face statistică, dar în managementul sanitar sunt probleme specifice, care necesită abordări specifice.
De multe ori, un curs de 4 ore îți deschide orizontul să știi ce cărți să cauți și după aceea să mergi mai departe, să te decizi să te înscrii la un program de masterat sau la un curs de 2 săptămâni. Trebuie să existe un impuls de bază.
Pentru autoritățile locale, ce au în subordine spitale, în ce măsură va fi util modulul dedicat lor în cadrul evenimentului?
În primul rând, autoritățile locale au responsabilități financiare legate de spital și când spitalul este în dezechilibru financiar de multe ori nu reușesc să-și dea seama cum pot ei să stăpânească situația. Au nevoie de sprijin, iar în discuția cu mulți reprezentanți ai autorităților locale am realizat că ar fi binevenită o abordare specială, ca să înțeleagă mai bine adminstrarea unui spital și modul în care poate fi administrat direct sau indirect.

Conferința este împărțită în două module tematice, Farmacoeconomie și Management Sanitar și își propune să fie un eveniment de referință pentru profesioniștii sistemului sanitar din România, temele acestei conferințe fiind:
• MANAGEMENT SANITAR: Imbunatatirea metodologiei de masurare a costurilor si a mecanismelor de plata in sistemul sanitar si
• FARMACOECONOMIE: Politica predictibila in domeniul medicamentului

Evenimentul este organizat sub egida ISPOR ROMANIA, CAMERA DEPUTAȚILOR – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie și Universitatea de Medicina și Farmacie Tîrgu Mureș.
Organizator știintific este Universitatea de Medicina și Farmacie Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de MedFarm Events.
Evenimentul este creditat cu 30 EFC din partea Colegiului Farmaciștilor din România, 24 EMC din partea Colegiului Medicilor din România și 12 EMC din partea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.
La eveniment vor participa peste 300 de directori din unități spitalicești și clinici medicale, farmacii, reprezentanții instituțiilor implicate în elaborarea politicilor publice, precum și companii producătoare și distribuitoare de medicamente și dispozitive medicale.
Participarea națională și internațională a unor personalități importante din domeniu transformă această conferință într-un important eveniment de schimb bilateral și de networking, oferind posibilitatea relaționării cu reprezentanți ai celor mai importante instituții și companii din domeniul sanitar.

Inscrierile se fac accesând adresa www.cnfms.ro

Material realizat de catre Arina MOLDOVAN, Redactor șef adjunct, Revista MedFarm