Este cultura importantă pentru români?

Articol de Sabina Lapadatescu, 17 martie 2015, 11:15

În Romania, aproximativ 40% dintre tinerii sub 35 de ani sunt consumatori de cultură.
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat ieri, cea de-a noua ediţie a publicaţiei „Barometrul de Consum Cultural 2014”, cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

Potrivit Barometrului, 24% dintre români consideră cultura ca fiind „nu prea importantă” şi 63% din populaţia României nu merge niciodată la teatru. În schimb, 47% dintre români citesc o carte pe lună sau mai mult, iar 43% vizitează muzee o dată pe an sau mai des.

Activităţile pentru care optează populaţia generală o dată la câteva luni sunt: sărbătorile locale (27,2%), excursiile (21,5%), festivalurile de muzică/ film/ teatru (19,5%), spectacolele de divertisment/muzică (18%), frecventarea mall-urilor (17,8%), plimbările prin parcuri (16,7%) şi vizitarea muzeelor (15,8%), la polul opus se află mersul la bibliotecă (3,7%).

Cifrele nu ar trebui să ne sperie, spun specialiştii. În ultimii ani, în România, numărul celor care au participat cel puţin la un spectacol de teatru, operă sau muzică clasică înregistrează o creştere constantă.
Această creştere s-a realizat concomitent cu reducerea procentului spectatorilor fideli, ceea ce duce la concluzia că au apărut publicuri noi, din alte categorii de consumatori.

Cea mai atractivă formă a artelor spectacolului rămâne spectacolul de divertisment/muzică, 43% dintre respondenţi participând la cel puţin un eveniment de acest tip în 2014.
Spectatorii tineri, cu vârsta mai mică de 35 de ani, reprezintă o parte importantă a publicului, aproximativ 40%, pentru toate subdomeniile. În acelaşi timp, cercetătorii atrag atenţia că peisajul artelor spectacolului nu pare să includă o preocupare pentru categoriile de vârstă la care se formează obiceiurile de consum, respectiv 14-18 ani, pentru aceste categorii nu există dimensionată nicio ofertă explicită.

În mod surprinzător, cea mai mare parte a persoanelor tinere ce au vizionat cel puţin un spectacol de teatru în 2014 provine din familii cu un venit mai mic de 1250 lei lunar (adică jumătate din venitul mediu al gospodăriilor din România). Acest lucru demontează mitul conform căruia artele spectacolului sunt rezervate persoanelor cu un venit ridicat.

În anul 2014, din populaţia analizată la nivel naţional, doar 5,7% a mers cel puţin o dată pe lună la cinema. În mediul rural 74,7% dintre români nu au mers deloc la cinematograf, în timp ce în mediul urban procentul este de 53%. Doar 1,7%, dintre locuitorii de la oraş, şi doar 0,2 dintre cetăţenii de la sat, au intrat săptămânal într-o sală de cinema.

Ca şi în cazul celorlalte tipuri de consum cultural, tinerii vizitează muzee într-o măsură mai mare decât alte categorii de vârstă, cel mai ridicat procent se regăseşte în rândul lor (38%), aspect ce poate fi corelat cu dimensiunea educaţională a muzeelor.

Conform rezultatelor, cel mai vizitat muzeu din Bucureşti este Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, indicat respondenţi în proporţie de 59%, urmat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi de Muzeul Naţional de Istorie al României.

Numărul vizitatorilor de muzee din Bucureşti este la un nivel apropiat de cel al vizitatorilor la nivel naţional. Potrivit datelor obţinute, 20% dintre respondenţi au făcut cel puţin o vizită la muzeu în ultimul an.

Un procent de 56% nu desfăşoară niciodată astfel de activităţi, doar 9% au mers o dată la un muzeu sau casă memorială în ultimul an, 7% au mers de două ori şi doar 4% de mai multe ori. Înaintarea în vârstă reprezintă un factor care influenţează în sens negativ frecventarea muzeelor: doar 9% dintre cei care au vizitat un muzeu în ultimul an au peste 65 de ani.

În ceea ce priveşte practicarea anumitor activităţi ce au conţinut artistic sau creativ ca modalitate de petrecere a timpului liber, cea mai des întâlnită opţiune este desenul sau pictura (6%), urmată de muzică sau dans (fiecare cu 4%). Televizorul (98%), cărţile (50%), muzica (90%) şi revistele (55%) se regăsesc în topul preferinţelor respondenţilor atunci când vorbim de consum cultural domestic. Filmele (88%), literatura de specialitate (23%), radio-ul (76%) şi ziarele (50%) sunt următoarele alegeri ale respondenţilor.

Barometrul cuprinde şi o serie de grafice ce urmăresc consumul cultural pe ultimii 10 ani din care se constată o scădere generală a segmentelor de „non-consumatori”. Anii 2009-2011 au însemnat un declin important al consumului cultural public, tradus printr-o pondere mai mare a celor care nu merg niciodată la cinema, teatru etc. Lucrurile s-au schimbat semnificativ după 2012, când publicul a revenit în sălile de spectacol, creşterile sunt de peste 10 procente pentru Filarmonică sau operă/operetă, şi de peste 20% în cazul spectacolelor de teatru şi divertisment/muzică.

Şi în comparaţie cu ţări precum Austria, Germania sau Italia, România se situează pe o poziţie favorabilă, conform datelor publicate în Eurobatrometru şi preluate de publicaţia autohtonă.

Principalele motive invocate de europeni în ceea ce priveşte nivelul redus al participării la spectacole de teatru sunt; lipsa de interes, lipsa de timp şi preţul biletelor. 44% dintre austrieci, 43% dintre nemţi şi 41% dintre italieni, nu merg la teatru din lipsă de interes, în timp ce pentru români procentul este de doar 19%. În privinţa preţului ridicat la bilete procentul este de 15% în Austria şi România, 11% – Germania şi 26% – Italia. O diferenţă surprinzătoare este în cazul spectacolelor de balet, dans sau operă, la care românii nu participă din lipsa de interes (24%), pe când în Austria acelaşi motiv este invocat de 61% dintre respondenţi.

Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural eşantionul a fost de 1.260 de personae cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut şi un boost de 840 persoane din Bucureşti care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%. Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proportional cu mărimea localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv.

Autor: Andreia Bârsan