Europenii incearca sa evite adoptarea de noi sanctiuni impotriva Rusiei

Articol de , 6 martie 2015, 17:19

Miniştrii europeni de externe s-au arătat astazi rezervaţi faţă de ideea instituirii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, conform declaraţiilor consemnate de AFP înaintea reuniunii lor de la Riga (Letonia)

Conform AFP ministrii pareau mai degrabă preocupaţi de relaxarea sancţiunilor deja în vigoare decât de instituirea unora noi.

Ministrul britanic de externe Philip Hammond a vorbit despre posibilitatea unor noi sancţiuni doar în cazul unei “agresiuni majore”  împotriva Ucrainei, unde armistiţiul intrat în vigoare pe 15 februarie rămâne în continuare fragil.

“Vom pregăti eventuale noi sancţiuni, care ar putea fi impuse rapid în cazul unei noi acţiuni ce ar merge în direcţia unei agresiuni majore din partea părţii ruse ori dacă obligaţiile ce decurg din acordul de la Minsk nu sunt respectate”, a indicat  şeful diplomaţiei britanice.

În ce priveşte sancţiunile aflate în vigoare, Hammond a menţionat că acestea trebuie menţinute până când acordurile de la Minsk, care “sunt singurul instrument de care dispunem la ora actuală pentru a soluţiona diferendul”, vor fi deplin respectate.

Şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, s-a referit mai mult la posibilitatea ridicării actualelor sancţiuni decât la instituirea unora noi.

“Sancţiunile nu vor fi ridicate în lipsa unei adevărate evoluţii pe teren. Pe de altă parte, suntem în continuare pregătiţi să sporim presiunea dacă va fi necesar”, a spus Mogherini înaintea reuniunii ministeriale de la Riga.

“Nu avem niciun motiv să relaxăm sancţiunile, nu am observat pe teren evoluţii care să o permit”, a spus la rândul său la sosirea la reuniune ministrul olandez de externe Bert Koenders.

In acelasi timp, el s-a arătat de reticent la ideea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei.

“Nu am observat nici o înrăutăţire majoră, iar pentru a le înăspri sancţiunile, ne trebuie de asemenea motive’” astfel şi-a motivat poziţia şeful diplomaţiei olandeze, la o zi după ce Parchetul din ţara sa a declarat că avionul malaezian Boeing-777 care s-a prăbuşit vara trecută în regiunea Doneţk din estul Ucrainei cu 298 de persoane la bord – dintre care 193 erau olandezi – a fost doborât de o rachetă rusească Buk lansată, cel mai probabil, de un echipaj rus.

Pe 9 februarie ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Garcia-Margallo, citat de AFP, a declarat ca sancţiunile adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei au dus la pierderea de catre tarile comunitare a unor câştiguri de 21 de miliarde euro din cauza reducerii exporturilor europene pe piata ruseasca.

La rândul său, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a remarcat faptul că în Ucraina “nu există o încetare a focului durabilă” şi a insistat asupra implementării acordului convenit la Minsk pe 12 februarie de liderii Ucrainei, Rusiei, Franţei şi Germaniei.

“Este nevoie de mai mult şi anume să se confirme că retragerea armamentului greu şi schimbul de prizonieri continuă şi să fie posibile verificările pe teren”, consolidând misiunea de observatori a OSCE, a adăugat şeful diplomaţiei germane.

Cu două zile înaintea acestei declaraţii, adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, a acuzat din nou Rusia că s-a implicat militar direct în conflictul din Ucraina, ea afirmând că mii de soldaţi ruşi încă se află în estul separatist al Ucrainei, unde armata rusă şi-a creat propria structură de comandă.

Ulterior, şi secretarul general-adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a declarat că “mulţi soldaţi ruşi” mor în luptele din Ucraina.

Între timp, armata ucraineană şi separatiştii proruşi continuă să se acuze reciproc de încălcarea armistiţiului.

Astfel, centrul de presă al trupelor guvernamentale a declarat că poziţiile armatei ucrainene au fost atacate de 14 ori în ultimele 24 de ore, în special în apropierea localităţilor Doneţk şi Mariupol.

La rândul lor, separatiştii acuză armata ucraineană de 15 încălcări ale focului în acelaşi interval de timp.