Transport public civilizat, ce fac vienezii și ce nu facem noi
Articol de Stefania Grigore, 5 martie 2015, 09:37 / actualizat: 5 martie 2015, 11:03
Întotdeauna, când vine vorba despre viața noastră cotidiană, tindem să facem comparații cu ceea ce se întâmplă în țările de largă respirație democratică, partenerii noștri din Uniunea Europeană.
La fel ca și acestea, ne-am propus și noi să îmbunătățim calitatea vieții de zi cu zi, să încurajăm folosirea transportului public, pentru a reduce ambuteiajele din trafic și pentru a diminua poluarea. Numai că între principiile enunțate și realitate, intre ” realitatea lor” și “realitatea noastră” diferențele sunt uriașe.
Astfel, regia de transport bucureșteană a avut, anul trecut, o flotă funcțională de doar 69 de tramvaie, 176 de troleibuze și 719 autobuze, dintre cele 1000, pe care le-a primit începând cu anul 2008. Majoritatea acestora sunt uzate in proporție de 65-90%. Sindicatele din RATB au atras, in mod constant, atenția asupra deteriorării gradului de confort și de siguranță al călătorilor, din cauza lipsei pieselor de schimb. Cu acest parc rulant, RATB a putut asigura 106 linii de autobuz, 17 linii de troleibuz și 23 de linii de tramvai.
Prin comparație, compania de transport public din Viena, “Liniile Vieneze” , care operează și metroul, dispune de 150 de trenuri de metrou, pentru cele cinci magistrale, aproximativ 500 de tramvaie și cam tot pe atâtea autobuze. Capitala Austriei are, pe lângă cele cinci linii de metrou, 150 de linii de autobuz, inclusiv cele de noapte, și 29 de linii de tramvai.
Diferențe apar și în ceea ce privește încasările transportului public din cele două orașe. Astfel, RATB a avut, anul trecut, încasări din vânzarea titlurilor de călătorie de circa 36 de milioane de euro și nu are nici măcar o estimare a numărului de călători care circulă cu transportul public. Tot anul trecut, regia bucureșteană de transport a avut un buget total de aproximativ 900 de milioane de lei, dintre care peste 500 de milioane au provenit din subvenția pentru diferență de tarif și gratuități alocată de către Primăria Capitalei.
Mai bine de 500 de milioane de lei din bugetul RATB au reprezentat cheltuielile de personal ale regiei, care are peste 10 mii de angajați, dintre care 10% personal TESA. Cu restul de bani, regia a trebuit să achiziționeze combustibil, energie electrică, să cumpere piese de schimb, să își asigure parcul rulant și să plătească taxele și impozitele către stat, inclusiv pentru gratuitățile acordate. Așa se face că, anul trecut, regia de transport a investit în parcul rulant doar prin achizitionarea celor două tramvaie produse de către uzina RATB, URAC. Pentru modernizarea parcului, RATB ar avea nevoie de 300 de milioane de euro, in următorii patru ani.
Spre comparație, anul trecut, regia vieneză de transport a încasat din vanzarea titlurilor de călătorie circa 500 de milioane de euro. Asta deoarece 39% dintre deplasările din Viena se fac cu transportul public. La finalul anului trecut, “Liniile Vieneze” se puteau mândri cu 650 mii de abonamente anuale aflate în circulație. Acest lucru a fost posibil printr-o decizie strategică din 2012, când vienezii au hotărât să scumpească tariful pentru o călătorie, la 2.20 euro, și să ieftinească tariful pentru abonamentele anuale. Astfel, abonamentul anual poate fi achiziționat la prețul de un euro pe zi, adică 365 de euro pe an. Trebuie spus că prețul abonamentelor cumulate la RATB și metrou, pe un an ajunge la 300 de euro, dar regia de transport din București se confruntă cu un număr mare de călători fără bilete. Anul trecut, au fost întocmite 82 de mii de procese verbale pentru călătorii fără bilet.
Rămâne să așteptăm, in continuare, o strategie privind dezvoltarea transportului public in București, care să ducă la prioritizarea acestuia, în raport cu cel individual, la eficientizarea regiei de transport, la dezvoltarea transportului electric, mai puțin poluant decât cel auto. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl aibă in vedere cei chemați să elaboreze o asemenea strategie este acela că, pentru a-i determina pe bucureșteni să renunțe la mașina personală in favoarea transportului public, acesta trebuie să se transforme intr-o alternativă reală, atât în ceea ce privește condițiile de confort, cât si cele de celeritate și mobilitate pe care trebuie să le ofere călătorilor.
Datele despre sistemul public de transport din Viena, Liniile Vieneze, au fost prezentate, la seminarul pe tema serviciilor publice de catre Patronatul Roman in colaborare cu Primaria din Viena.
La acest seminar, Bucuresti FM a fost partener media.
In cadrul seminarului privind serviciile publice a sustinut o prezentare domnul Kurt Puchinger – fost sef al Directiei de Planificare Urbana a Primariei din Viena. De asemenea, a sustinut o interventie telefonica si domnul Klemens Himpele, actualul sef al Unitatii de Planificare si Sinteza a Primariei Viena.
Text: Mircea Apostolescu
