Masteplanul de transport a fost adoptat de guvern

Articol de , 26 februarie 2015, 18:17

Dupa discutii prea multe si prea obositoare, si dupa o foarte lunga asteptare, guvernul a aprobat în şedinţa de ieri Masterul Planul General de Transport, în baza căruia România va putea accesa fonduri structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Infrastructură Mare.

Oficial, data limita pana la care vom vedea puse in practica toate proiectele din Masterplan este anul 2030, dar nu este vorba nu doar de autostrazi, ci si de drumuri expres, drumuri  transregio, de modernizare de cai ferate, de porturi si de aeroporturi

Ambitiile investitionale nu sunt doar ale guvernului actual. Daca masteplanul va fi aprobat de Comisia Europeana si adoptat de parlament  ar trebui ca ambitiile sa fie ale tututor guvernelor , oricare ar fi ele, pana in anul 2030. Ar fi primul mare proiect al Romaniei, dupa aderea la UE, care sa se bucure de sprijin politic unanim, permanent si pe termen lung.

In total ar fi vorba de 45,4 miliarde de euro, din care sectorul rutier ar avea 26,5 mld. euro, din care 14 mld. euro vor fi folosiţi pentru autostrăzi.

Daca se va respecta planul, in 2030 vom avea circa 1300 de kilometri suplimentari de autostrada.

Autostrăzile noi care urmează să fie construite :  Sibiu – Făgăraş- Braşov,  Sibiu – Piteşti, Bacău – Paşcani,  Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Târgu Mureş – Târgu Neamţ, Braşov-Bacău,  Braşov – Comarnic (prin Parteneriat Public-Privat – PPP),  Piteşti – Craiova( tot prin PPP) si Suplacu de Barcău – Borş,

Proiectul mai include şi Centura Capitalei, dar şi un drum expres între autostrada Bucureşti-Ploieşti şi aeroportul Henri Coandă.

Daca toate aceste proeicte vor fi finalizate o sa avem legatura continua pe autostrada:

-De la Nadlac la Constanta prin Pitesti si Bucuresti,

-De la Nadlac, sau de la Bors pana la Iasi prin Tg. Muras. sau pana la Bacau prin Brasov,

-De la Giurgiu pana la Oradea si Bors fie prin Brasov fie prin Sibiu

De retinut ca in Masterplan nu se vorbeste de Sibiu- Sebes – Nadlac pentru ca este in mare parte finalizata si va fi complet finalizata pana anul viitor, iar banii au fost deja alocati.

Dar uitandu-ne la autostrazi nu trebuie sa neglijam drumurile expres, care vor avea o lungime de 1.800 de kilometri si valoare de 10 miliarde de euro si nici cele 67 de variante de ocolire ale principalelor orase.

Despre caile ferate Masterplanul  spune ca vom avea reabilitati 2.883 de kilometri, electrificati inca 489 de kilometri fata de cat avem in prezent si vor fi construiti  421 de kilometri de cale ferată în parteneriat public-privat (!)

Ar mai urma sa avem si 1000 de kilometri de cale ferată cu viteze sporite

Acest lucru este urgent pentru ca CFR a fost nevoita sa scoata din actualul Mers  al Trenurilor trenurile “Intercity”.

Nu pentru ca asa a vrut CFR ci pentru ca exista un regulement al UE care stabileşte că, pentru a fi clasat la rangul de Intercity, un tren trebuie să aibă o viteză medie de minimum 60 km/oră. Romania nu poate asigura, in prezent,  aceasta viteza medie decat intre Bucuresti si Constanta.

Apoi mai visam si la un tren de mare viteza Constanta -Bucuresti-Budapesta.

In luna noiembrie 2013, fostul ministru al Transporturilor Ramona Manescu a anuntat ca Romania vrea sa atraga investitori chinezi in mai multe proiecte de transport, prioritara fiind realizarea unei linii feroviare de mare viteza de la granita cu Ungaria pana la Constanta, prin Bucuresti, avand un cost estimat de 11 miliarde euro.

In martie anul trecut  vicepremierul Liviu Dragnea, aflat in China, a semnat un memorandum pentru inceperea analizelor tehnice premergatoare liniei feroviare de mare viteza spre Constanta via Bucuresti.

De-atunci nu s-a mai vorbit nimic pe aceasta tema

Ar fi multe de vorbit despre acest Masterplan, dar sa incheiem vorbind despre aeroporturi pentru ca 15 aeroporturi din tara ar urma sa beneficieze de investitii totale de 1,3 miliarde de euro.

Ar fi vorba in special de:  Bucureşti Otopeni – 668,9 milioane de euro,  Timişoara – 111,57 milioane de euro, Cluj Napoca –  131,14 milioane de euro, si  Iaşi – 93,525 milioane de euro.

Sa amintim ca Aeroportul Henri Coanda a inregistrat in 2014 peste 8,3 milioane de pasageri si peste 91 de mii de aterizari si decolari.

In raport cu anul 2013, in 2014 numarul pasagerilor care au tranzitat cele doua aeroporturi din Bucuresti a crescut cu 8,8%.