Ce sa va intampla cu Grecia?

Articol de , 26 ianuarie 2015, 18:48

Liderul partidului Syriza , câştigător al alegerilor legislative desfăşurate duminică în Grecia, Alexis Tsipras, a fost numit oficial prim-ministru, a anuntat in acesta seara presedintia greaca.

Anunţul vine după ce Syriza, care a obtinut 149 din cele 300 de fotolii din Parlamentul de la Atena, a ajuns la un acord cu partidul Grecii Independenţi, care are 13 mandate, pentru formarea unei coalitii de guvernare. Si Syriza şi partidul Grecii Independenţi se opun masurilor de austeritate impuse Greciei de UE si FMI

Intrebarea pe care si-a pune toata lumea acum este : Va ramane Grecia in zona euro?

Cred ca raspunsul este categoric “Da”.

Sa ne amintim ca un sondaj facut chiar in timpul campaniei electorale arata ca 75% din greci  vor asta, cu orice sacrificiu. In plus, in discursurile sale nici Tsipras nu a amenintat, explicit, cu iesirea din zona euro.

La randul sau, Bruxelles-ul recunoaste ca pur si simplu nu exista proceduri tehnice pentru iesirea unei tari in zona euro. Bruxelles-ul ar fi foarte doritor sa impiedice “Grexit”-ul si pentru ca ar slabi si mai mult increderea in viabilitatea monedei unice europene, incredere deja pusa la grea incercare de esecul, de pana acum, al zonei euro de a iesi din criza.

Apoi, sa nu uitam ca alte doua tari din zona euro vor avea alegeri parlamentare anul acesta.

Prima va fi Portugalia, in luna martie, tara in care Partidul Socialist (stanga) este, in sondaje,  mult inaintea Partidului Social Democrat (centru-dreapta) acum la putere.

Apoi, in decembrie, vor fi alegeri generale in Spania, iar in prezent Partidul Socialist (centru stanga) si partidul Podemos (stanga) sunt mult inaintea Partidului Popular al premierului Mariano Rajoy, care promoveaza politica de dorita de Germania. Nici spaniolii si nici portughezii nu accepta decat foarte greu austeritatea impusa de Berlin.

In fine, este important ca victoria lui Tsipras vine la numai cateva zile dupa ce BCE a luat, la randul ei, o mare decizie care nu a convenit Germaniei.

In prezent datoria publica a Greciei este de 320 miliarde de euro, adica de 1,8 ori PIB-ul tarii.

Enorm.

Programul de privatizari impus de Bruxelles, in care sunt incluse insule, peninsule, plaje, porturi, aeroporturi, posta nationala, castele, cai ferate, in total 1000 de bunuri diferite puse in vanzare, ar fi trebuit sa aduca statului grec 50 de miliarde de euro

Dar cumparatorii nu se inghesuie, desi preturile sunt mici, asa ca Atena spera cu greu sa atinga cifra de 10 miliarde de euro, de-abia anul viitor.

De exemplu, intreaga peninsula Vouliagmeni, la 20 de kilometri de Atena, care adaposteste un ansamblu hotelier de lux si un port pentru ambarcatiuni de turism, paduri si plaje, a fost vanduta in intregime unui grup de investitori din Turcia si tarile din Golf, pentru suma modesta de numai 400 de milioane de euro.

Ce se va intampla cu Grecia in viitorul imediat ?

Foarte probabil ca va obtine un ragaz de cativa ani pentru aplicarea masurilor de austeritate si probabil va obtine si o reducere a datoriei externe, dar nu se pune problema stergerii complete a datoriei.

Se opun vehement nu doar Germania, dar si Franta, care a subventionat Grecia cu 40 de miliarde de euro pana acum. Daca datoria s-ar sterge, fiecare francez ar avea de platit 615 euro.

La randul sau, Benoit Coeure, membru în Consiliul director al Băncii Centrale Europene, a avertizat că BCE nu va lua in niciun caz parte la o reducere a datoriei Greciei.

Alexis Tsipras a propus, drept solutie, organizarea unei conferințe similare cu reuniunea de la Londra din 1953.

Este un precedent foarte interesant pentru ca in 1953,  Statele Unite, care doreau ca Germania Federala sa fie puternica fata de RDG, a fortat tarile care ar fi trebuit sa primeasca despagubiri de razboi de la Germania sa renunte la 50% din datorie, pana la eventuala reunificare a Germaniei in urma unui “Tratat de pace”.

In 1990 Gorbaciov a fost de acord cu reunificarea Germaiei, dar Helmut Kohl, cancelarul RFG de atunci, l-a convins pe Gorbaciov sa nu bage in respectivul acord sintagma “tratat de pace”. Asa ca, din acest artificiu juridic, Germania a iesit lipsita complet de datorii, desi s-a reunificat.

Cotidianul Suddeutche Zeitung recunoaste, cinstit, ca a fost “un mijloc de a evita plata despagubirilor de razboi”.

Cam cati bani ar fi avut de incasat Grecia ca despagubiri de razboi ?

Cifrele variaza de la simplu la dublu.

Europarlamentarul francez Daniel Cohn Bendit, cunoscut pentru declaratiile sale foarte taioase, a avansat cifra de 81 de miliarde de euro, cu tot cu dobanzi acumulate din 1940 incoace

Grecii sustin, insa, ca ar fi vorba de 162 de miliarde de euro.

Asta deoarece, dincolo de jafurile de tot felul, in 1941 Germania a impus Greciei ocupate sa-i acorde si un “imprumut” de 476 de milioane de “reichsmark”, drept “contributie la efortul de razboi”. Bineinteles ca Germania nu a dat niciodata banii inapoi, iar ulterior s-a prevalat de acordul de la Londra, din 1953.

Acum Germania sustine, cu toata taria, ca nu are nicio datorie fata de Grecia, dar cu siguranta subiectul este o arma pe care grecii nu vor ezita sa o utilizeze in negocieri.