Niculescu: România a făcut progrese în domeniul protecţiei copilului

Articol de arionmihaela, 9 noiembrie 2026, 15:28

România a făcut progrese în domeniul protecţiei copilului, dar pentru ca sistemul să fie îmbunătăţit este nevoie ca instituţiile responsabile să lucreze împreună pentru a transforma recomandările din proiectele dedicate în schimbări care să fie resimţite în viaţa de zi cu zi, a declarat premierul Luca Niculescu.

Şeful Executivului a participat, la Palatul Victoria, la conferinţa de încheiere a proiectului “Consolidarea răspunsului la violenţa împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate şi capacitate instituţională sporită”, realizat de Ministerul Muncii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, UNICEF România, Secretariatul General al Guvernului, alături de parteneri din Polonia şi de la Comisia Europeană.

‘Suntem astăzi la Palatul Victoria pentru a încheia un proiect important realizat împreună cu partenerii noştri din Polonia, cu Comisia Europeană, cu UNICEF. Sigur, este un proiect despre politici, despre instituţii publice, dar, înainte de toate, aş spune că este vorba despre un proiect pentru copii, despre siguranţa lor, despre încrederea pe care trebuie să o aibă în adulţi şi despre dreptul fiecăruia de a creşte fără teamă.

În ultimele săptămâni am vorbit mult în România despre violenţa în rândul copiilor şi adolescenţilor şi, din păcate, de multe ori ajungem să discutăm despre aceste chestiuni atunci când se întâmplă o dramă şi nu ar trebui să aşteptăm un astfel de eveniment pentru a vedea că un copil are nevoie de ajutor’, a subliniat Niculescu.

Potrivit acestuia, datele privind violenţa copiilor sunt grăitoare

‘Anul trecut, Direcţiile de protecţia copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, de neglijare şi de exploatare, dar ştim, în acelaşi timp, că multe dintre aceste situaţii nu ajung întotdeauna în atenţia autorităţilor, iar studiile pe care le-aţi realizat în cadrul acestui proiect ne arată dimensiunea problemei, adică peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puţin o formă de violenţă de-a lungul vieţii şi aproximativ 600.000 au trecut printr-o asemenea experienţă numai în ultimul an’, a explicat prim-ministrul.

El a solicitat instituţiilor responsabile o mai mare implicare

“Nimeni nu poate nega faptul că România a făcut progrese în domeniul protecţiei copilului. Avem instituţii, avem legislaţie, avem oameni dedicaţi, dar trebuie să recunoaştem că nu întotdeauna sistemul funcţionează aşa cum am dori şi aşa cum ar trebui. Uneori instituţiile sunt cele care nu comunică suficient între ele, alteori reacţia vine prea târziu, iar, câteodată, semnele pe care le dă un copil în pericol trec neobservate.

Proiectul pe care îl încheiem astăzi ne ajută să înţelegem mai bine fenomenul şi, mai ales, să spunem ce putem face concret. Foaia de parcurs propune şapte direcţii strategice, 57 de măsuri de la prevenire şi identificare timpurie a violenţei până la intervenţie, recuperare şi reintegrare. Este bine că avem un plan, dar un plan e bine să nu rămână numai pe hârtie.

De aceea, solicit instituţiilor responsabile să lucreze împreună, să transforme aceste recomandări în schimbări pe care copiii şi familiile lor să le simtă în viaţa de zi cu zi”, a transmis Niculescu.

Violenţa împotriva copiilor nu este doar o problemă a instituţiilor de protecţie socială ci o problemă a întregii societăţi, a părinţilor, a şcolii, a comunităţilor, a autorităţilor şi, într-o anumită măsură, a fiecărui cetăţean.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că România cheltuie foarte puţin pentru serviciile de asistenţă socială

El a subliniat că implementarea oricărui proiect în domeniu necesită bugetarea aferentă pentru a fi pus în practică.

“România, din păcate, cheltuie foarte puţin pentru aceste servicii, avem una dintre cele mai mici, poate chiar cea mai mică dintre cheltuielile cu asistenţa socială din Uniunea Europeană.

Astea sunt cifre, nu sunt păreri, dar sunt cifre cu puternică încărcătură negativă, pentru că ele înseamnă mai puţine servicii, mai puţine beneficii acolo unde ar trebui să fie mai mult, mai puţin ajutor acolo unde este nevoie. Lipsa finanţării pentru asistenţă socială, de la numărul de angajaţi în domeniu, până la capacitatea noastră de a finanţa sistemul, este o mare problemă, pentru că orice strategie cu 7 paşi şi 57 de măsuri are la sfârşitul ei o reală nevoie bugetară.

Tabloul acesta, oarecum pesimist, trebuie completat (…), pentru că cei mai mulţi dintre aceşti copii sunt şi în sistemul educaţional, cu subfinanţarea sistemului de educaţie. Dar nu-i aşa că vă simţiţi foarte consolidaţi bugetar? Nu-i aşa că avem o consolidare fiscală de aplaudat? Nu, cifrele arată că nu e în regulă”, a afirmat el.

Ministrul a continuat criticile la adresa fostului guvern

El a spus că este mai uşor să te consolidezi bugetar tăind sau îngheţând anumite cheltuieli din asistenţa socială, un domeniu cu ‘oameni subreprezentaţi din punctul de vedere al puterii politice şi al vocii în societate’, decât să colectezi TVA-ul de la ‘oameni suprareprezentaţi ca putere politică în societate’.

‘E mult mai uşor să faci asta, decât reforme structurale nebotezate intelectual ‘consolidare fiscal-bugetară’, dar care să asigure, în acelaşi timp, şi un spaţiu fiscal care să ne permită să cheltuim măcar aproape de media UE pentru asistenţă socială şi educaţie. Inspirat de noul curent care pare că vine din America, aş putea să vă spun că societatea nu prea mai are răbdare cu aceste lucruri.

Şi, după ce vom trece de hopul facerii noului buget, adică peste vreo lună, va trebui ca angajamentele noastre legate de 7 paşi şi 57 de măsuri să aibă, după virgulă, bugetul alocat. Pentru că anul acesta a fost o adevărată luptă publică să creştem de la 80 la 190 de lei beneficiile pentru un copil cu dizabilităţi, în această ţară 200 de lei nefiind o sumă care să ne ofere argumente pentru a ne lăuda vreun pic, dimpotrivă.

Tichetul de grădiniţă pentru cei mai săraci dintre copii, care nu prea apucă să participe la consultări, pentru că nu prea apucă să participe la grădiniţă, a crescut şi el tot cu vreo 100 de lei, dar nu-i aşa că vă simţiţi consolidaţi fiscal-bugetar? Foarte consolidaţi, suntem pe drumul cel bun’, a transmis Manole.

Ministrul Educaţiei, Sorin Costreie: Nu putem să avem o educaţie de calitate fără un mediu educaţional sigur

România nu poate să aibă o educaţie de calitate fără un mediu educaţional sigur, fără protecţia copiilor, precum şi a profesorilor, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Costreie.

Proiectul a fost realizat de Ministerul Muncii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, UNICEF România, Secretariatul General al Guvernului, alături de parteneri din Polonia şi de la Comisia Europeană.

‘Vreau să salut acest proiect finanţat de Comisia Europeană, dar care stă sub auspiciile UNICEF şi care este făcut în colaborare cu colegii noştri din Polonia. Şi, dacă tot am ajuns la Polonia, transmit şi eu toată susţinerea şi înţelegerea noastră pentru evenimentele tragice de acum câteva zile şi dau semnalul că noi, teoretic, vorbim de violenţă şcolară, dar vedem din ce în ce mai des că această violenţă şcolară se transpune în violenţă stradală.

Uitaţi-vă ce se întâmplă şi în Franţa la un nivel macro, în Grecia, uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Serbia şi mai nou, ieri, am văzut revendicările chiar şi în Texas, deci au trecut oceanul, privesc tot educaţia şi cu o componentă de siguranţă la şcoală, care este crucială. Nu putem să avem educaţie de calitate fără un mediu educaţional sigur şi fără protecţia atât a copiilor care participă, cât şi a profesorilor’, a transmis Costreie.

Potrivit acestuia, educaţia este un concept mai larg, integrat, care asigură fundamentul şi orientarea tinerilor în societate

‘Nu vorbim de educaţie formală, în special de învăţământ, vorbim de educaţie. Şi de asta vreau să-l salut şi pe colegul meu Florin Manole, cu care o să avem multe de făcut şi vom face, pentru că am discutat şi de burse sociale şi alte planuri, pentru că aceste măsuri sunt integrate, nu privesc doar educaţia ca sistem, privesc educaţia ca concept larg şi asta o fac şi părinţii şi copiii şi, da, şi politicienii care sunt modele şi multe alte lucruri constituie fundamentul acestei educaţii. Deci, violenţa şcolară nu e o problemă doar a şcolii’, a subliniat ministrul.

El a menţionat că există politici publice transpuse în legislaţie, dar fenomenul violenţei în şcoli persistă

‘Noi am făcut tot ce putem, avem proiecte, am aprobat Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, avem proceduri de management şi mecanismul de semnalare anonimă. Stăm bine, dar cum stăm cu violenţa? Stăm prost. De ce? Pentru că, dincolo de documente, proiecte şi alte lucruri de tipul acesta, eu cred că trebuie schimbată mentalitatea.

Cred cu tărie că profesorul trebuie să-şi asume şi un rol social şi să se uite la copil. Multe din aceste forme sociale, care, da, se manifestă şi în şcoală, pornesc de la faptul că copiii noştri nu sunt văzuţi, nu sunt auziţi, nu sunt înţeleşi, nu sunt ascultaţi, iar prin ascultare nu înseamnă să-i scoţi la tablă şi să-i întrebi despre informaţia care li s-a turnat. Înseamnă să-l vezi în tot ce înseamnă fiecare copil, în acest tot care-l constituie mintea şi sufletul uman’, a explicat Sorin Costreie.

Ministrul a mai evidenţiat importanţa consilierii şcolare

‘E nevoie de consiliere şcolară şi vreau să dau un semnal, pentru că ce s-a întâmplat în Parlament nu e ok. Deci, am avut o lege care a picat prin care se scotea acordul parental pentru ca copiii să se ducă la consilier. În unele cazuri, scuzaţi-mă, dar chiar părinţii sunt problema, deci cum se poate rezolva această buclă şi această lipsă de încredere, pentru că consilierul şcolar este văzut în şcolile şi liceele noastre cam la fel cum este văzut psihologul sau psihiatrul în societatea noastră.

Adică, dacă te duci acolo, deja ai o mică etichetă, o anatemă pusă pe tine că, vezi Doamne, ai nişte probleme. Şi aici este de lucrat la nivelul mentalităţii, dar, pentru asta, trebuie să ne ajute şi politicul.

Adică, eu sper că, până la urmă, această lege va fi îndreptată, iar copiii noştri se pot duce la consilierii şcolari fără acordul parental, vorbesc, bineînţeles, de la vârsta de 14, 16 ani, nici nu contează, dar nu de la 18 ani, când, deja, suntem în altă situaţie’, a transmis ministrul.

El a atras atenţia şi asupra modului cum sunt prezentate opiniei publice cazurile de violenţă în şcoli, menţionând că ‘rostogolirea obsesivă a unor imagini’ nu face decât să creeze premisele pentru şi mai multe astfel de cazuri.