Fake news: apeluri la încorporare în Armata României
Articol de Vicentiu Andrei, 14 octombrie 2026, 10:10
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Au revenit dezinformările cu privire la încorporări de urgență a tinerilor din România.
Conform platformei de fact-checking a MApN, INFORADAR, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie privată a fost distribuită o imagine falsă, care imită o „Înștiințare privind încorporarea” pretins a fi emisă de Centrul Militar Județean Ilfov, prin care un tânăr ar fi chemat pentru a fi „încorporat în rândurile Armatei României”.
De fapt, nu are loc nicio încorporare a tinerilor.
Această încercare de manipulare a populației pornește de la un context real, dar foarte diferit. MApN a desfășoară în prezent un exercițiu de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare, în municipiul București și județul Ilfov. Conform MApN, exercițiul îi vizează exclusiv pe rezerviștii militari aflați deja în evidențele centrelor militare și nu implică sub nicio formă chemarea, încorporarea sau instruirea tinerilor fără pregătire militară.
Haideți să facem împreună anatomia acestui fake news, pentru a înțelege logica din spate și modurile prin care încearcă să fie credibil.
- Distribuirea unei așa zise fotografii cu un ordin de încorporare conferă credibilitate, deoarece suntem mai înclinați să credem ceea ce „vedem cu ochii noștri.” Din păcate, în era inteligenței artificiale, orice imagine sau clip video poate fi trucat cu ușurință și în moduri convingătoare.
- Mesajul reinterpretează în mod fals un aspect din realitate (exercițiul militar pentru rezerviști). Aceasta este o binecunoscută tehnică de dezinformare, în care sunt amestecate elemente false și elemente adevărate pentru a genera confuzie și a spori credibilitatea dezinformării.
- Distribuirea informației false prin serviciile de mesagerie privată este de asemenea, eficientă, deoarece oamenii sunt mult mai predispuși să creadă și să distribuie informații false atunci când acestea provin de la membri ai familiei, prieteni apropiați sau de la persoane pe care le percep ca făcând parte din comunitate, decât atunci când le întâlnesc la întâmplare pe rețelele sociale publice.
- Aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, reprezintă un canal important de răspândire a dezinformării, deoarece criptarea conversațiilor și structura grupurilor private fac dificilă monitorizarea mesajelor la scară largă. În plus, mesajele în lanț și posibilitatea de a le redirecționa către mai multe grupuri accelerează răspândirea virală a dezinformării.
- Nu în ultimul rând, apelul implicit la frică („ne iau copiii în armată, oare ne pregătim de război?”) crește credibilitatea și viralitatea mesajului. Emoțiile negative intense, precum frica, anxietatea și indignarea, reduc capacitatea de analiză critică. În astfel de situații, creierul tinde să prioritizeze siguranța emoțională și răspunsurile rapide, în detrimentul verificării informațiilor.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
