VIDEO| Animest.21: cum s-a schimbat animația de la desen la AI

Articol de bucurestifm, 28 septembrie 2026, 13:00

Festivalul Internațional de Film de Animație Animest ajunge anul acesta la cea de-a 21-a ediție, iar între 2 și 11 octombrie, Bucureștiul devine din nou locul de întâlnire pentru pasionații de animație, creatori și profesioniști din industrie.

Despre cum s-a schimbat animația românească în ultimele două decenii, cât de multă muncă se ascunde în spatele unui film animat și cum începe să-și facă loc inteligența artificială în acest domeniu am vorbit, la București FM, cu Mihai Mitrică, directorul artistic Animest, și Dan Panaitescu, regizor și animator.

De la o comunitate care avea nevoie de un loc de întâlnire la un festival internațional

În 2006, când avea loc prima ediție Animest, animația românească arăta foarte diferit. Potrivit lui Mihai Mitrică, una dintre cele mai mari schimbări din ultimii 20 de ani este chiar creșterea numărului de producții.

Festivalul a apărut, într-un fel, firesc, din nevoia unei comunități de artiști care făceau animație, dar nu aveau suficient de multe locuri în care să-și prezinte filmele. Animest a devenit astfel o platformă pentru producțiile românești, dar și o poartă către animația internațională.

Iar faptul că festivalul a ajuns la ediția cu numărul 21 arată cât de mult s-a extins această comunitate. Pentru selecția din acest an au fost înscrise peste 1.500 de filme, dintre care aproximativ 330 de scurtmetraje au ajuns în competiții și în celelalte secțiuni ale festivalului. Filmele vin din numeroase zone ale lumii, inclusiv din țări precum Ghana și Africa de Sud.

Natura, tema centrală a ediției Animest.21

Între 2 și 11 octombrie, animația va privi natura din mai multe perspective. Tema ediției din acest an este chiar NATURA, iar selecția urmărește relația dintre oameni și mediul înconjurător, dar și ceea ce se întâmplă atunci când privim natura prin prisma comportamentului uman. „Natura din toate unghiurile și din toate punctele de vedere”, a explicat Mihai Mitrică în emisiune.

Tema este împărțită în trei direcții principale: Living with Nature, Human Nature și Nature, iar filmele propun întrebări despre felul în care oamenii influențează mediul, despre propria natură și despre cum ar putea arăta lumea naturală în absența oamenilor. Programul tematic include atât producții recente, cât și filme devenite repere ale animației internaționale, printre care Wild Summon, The Village și Ryan.

Ce nu vede publicul când se uită la un film de animație

Pentru Dan Panaitescu, pasiunea pentru desen a început încă din copilărie și l-a dus către Academia de Arte din București și apoi către industria de animație. A lucrat inclusiv în studiouri care realizau animație intermediară, la sfârșitul anilor ’90, iar mai târziu a trecut prin publicitate înainte să decidă să se concentreze pe animație. Experiența de lucru i-a arătat însă și cât de departe este realitatea producției de imaginea pe care o avem uneori din exterior.

Un film de animație nu înseamnă să iei un scenariu, să desenezi câteva personaje, să le introduci într-un calculator și să apeși „enter”. Fiecare proiect poate veni cu tehnici, personaje, metode de producție și echipe diferite. Iar toate acestea trebuie construite și coordonate de la zero.

Panaitescu spune că una dintre cele mai frecvente greșeli, inclusiv în cazul unor oameni cu experiență, este evaluarea greșită a unui proiect. Sunt atât de mulți factori care trebuie luați în calcul încât estimarea timpului, a resurselor și a costurilor poate deveni complicată.

De aici vine și una dintre percepțiile despre animație pe care cei doi invitați au vrut să o demonteze: ideea că ar fi mai simplu sau mai ieftin decât filmul live action. În realitate, în spatele câtorva minute de animație se pot afla luni sau chiar ani de muncă și echipe întregi de oameni.

Inteligența artificială intră în animație, dar nu preia controlul

Un alt subiect inevitabil pentru industria creativă este inteligența artificială. Animest a primit și în acest an producții realizate cu ajutorul AI, însă festivalul nu are deocamdată o secțiune special dedicată acestora.

Pentru Dan Panaitescu, problema este că AI-ul nu este încă un instrument pe care să te poți baza complet pentru realizarea unui film. Un exemplu este zona de acting: mișcările personajelor pot părea artificiale, iar în scenele complexe apar anomalii care trebuie corectate.

În schimb, există o zonă în care inteligența artificială ar putea deveni cu adevărat utilă: automatizarea unor etape repetitive și consumatoare de timp dintr-o producție convențională. Cu alte cuvinte, AI-ul ar putea deveni un instrument care ajută animatorul, nu neapărat unul care înlocuiește întregul proces creativ.

Animația și jocurile video se întâlnesc la Animest Playground

O noutate a ediției din acest an este Animest Playground, o zonă dedicată jocurilor video românești. Legătura cu animația este mai puternică decât ar putea părea la prima vedere. Un joc video are nevoie, la fel ca un film de animație, de artiști care știu să deseneze, să animeze și să construiască povești. Diferența este că, în cazul jocurilor, echipele includ și specialiști în programare. Festivalul aduce astfel în același spațiu două industrii creative care împart deja numeroase tehnologii și profesii.

Un festival pentru public, dar și pentru cei care vor să intre în industrie

Animest nu se adresează doar spectatorilor. O parte importantă a programului este dedicată creatorilor și celor care vor să-și dezvolte proiectele.

Prin Animest PLUS, festivalul oferă programe de mentorat și dezvoltare, printre care TOON SCRIPTS, dedicat scenariilor pentru seriale de animație, și PITCH, PLEASE!, program destinat creatorilor aflați în etapa de dezvoltare a unui scurtmetraj animat.

Dan Panaitescu este implicat în PITCH, PLEASE!, unde lucrează alături de scenaristul Cristian Pascariu cu participanții care trebuie să-și pregătească proiectele și prezentarea lor în fața profesioniștilor din industrie. Ideea este simplă: un proiect bun trebuie nu doar să existe, ci și să poată fi prezentat clar și convingător.

Zece zile de animație în București

Animest.21 se desfășoară între 2 și 11 octombrie, în mai multe spații din București: Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Eforie, Institutul Cervantes și CINETic.

Pe lângă competiții și programele tematice, festivalul păstrează și nopțile speciale de animație, dar și întâlnirile dedicate industriei, unde sunt așteptați studenți, artiști și profesioniști.

Iar pentru cei doi invitați de la București FM, animația rămâne în primul rând o formă de cinema care merită descoperită dincolo de ideea că „desenele animate sunt pentru copii”.

După 21 de ediții, Animest continuă să arate cât de larg poate fi universul animației: de la povești despre natură și condiția umană până la jocuri video, experimente vizuale și tehnologii noi.

Autor: Denisa Radu